Rămâi conectat

Ştirea zilei

Salvatorii victimelor accidentului aviatic din Apuseni, hăituiţi şi sătui de aberaţiile din presă. Află povestea adevărată legată de banii primiţi de la Becali

Publicat

în

Cei trei localnici din comuna Horea, primii ajunşi la faţa locului accidentului aviatic din Apuseni şi care au acţionat în salvarea victimelor, se simt epuizaţi. Spun că sunt asaltaţi continuu de presa naţională şi televiziuni şi audiaţi aproape în fiecare zi, chiar şi pe stradă oamenii îi iau la întrebări. Banii promişi de Gigi Becali au ajuns în mâinile lui Argentin Todea, dar, deocamdată, nu şi în mâinile celorlalţi doi. Dacă în presă se vehiculează faptul cum că ei vor dona banii primiţi pentru repararea drumurilor din comună, aceştia spun că nici măcar nu a fost vorba de aşa ceva, şi că dacă îi vor primi, îi vor cheltui fiecare înspre binele familiei.

Accident aviatic Apuseni13Au fost, sunt, şi vor fi eroi şi de aici încolo. Şi cred că sunteţi în asentimentul meu majoritatea dintre dumneavoastră, însă, precum zicalei, „Ce-i prea mult, strică!”, imaginea acestora a fost afectată după  accidentul aviatic. Uneori spre binele lor, alteori în dezavantaj. I-am contactat telefonic, cu toate că ştiam că sunt sătui de declaraţii, dar am vrut să aflăm adevărul, pentru a vă informa corect,  despre povestea banilor, cei 5000 de euro „de căciulă”,  cu care Gigi Becali, patronul Stelei a decis să-i răsplătească pentru fapta lor. Am fost oarecum surprinşi să-i găsim într-o stare destul de agitată şi sătui de „toate aberaţiile din presă”, cum spune unul dintre aceştia. Dacă Argentin Todea s-a simţit oarecum deranjat de întrebările noastre, ceilalţi doi au fost amabili, însă scurţi şi la obiect.

Argentin Todea, omul care a ajuns primul la locul accidentului şi a găsit avionul prăbuşit, a spus că a fost sunat de Virgil Becali, cel care i-a luat locul vărului său Gigi Becali, închis la Penitenciarul de la Poarta Albă, că a primit suma de 15.000 de euro, şi că îi va duce şi celorlalţi doi localnici, care au contribuit la salvarea victimelor. „Am ridicat banii de la Bucureşti. Sunt puşi în poştă pe numele meu şi o să-i împart cu ceilalţi doi colegi”, ne-a declarat Argentin Todea. Legat de ceea ce va face cu aceşti bani, el ne-a spus doar atât:  „Sunt banii noştri. Suntem toţi săraci. Am trei copii în şcoală”, lăsând să se înţeleagă faptul că îi va pune la bugetul familiei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ceilalţi doi salvatori ai victimelor accidentului aviatic nu ştiu nimic despre această sumă. Ei spun că nu au fost contactaţi, personal, de nimeni din Bucureşti sau din partea lui Becali şi au ţinut să menţioneze faptul că dacă au fost la Bucureşti,  nu au fost pentru a cerşi.

„Nu am primit încă niciun ban. Dacă e adevărat sau nu, să-i dea Dumnezeu sănătate lui Gigi Becali, să iasă din puşcărie”, a declarat Gheorghe Giurgiu, unul dintre salvatori. Acesta se simte de-a dreptul obosit. Spune că este zilnic contactat telefonic de presă şi chemat la audieri. Vrea linişte, pentru a se putea bucura de familia sa, alături de care se află acum la Arad. ” Nu mai rezist. Sunt tot la audieri. Din ce cauză? Că am salvat vieţi? Toate aberaţiile de la televizor îmi fac familia să sufere. Nu am mers la Bucureşti să cerşesc bani, şi nu o să mai merg la Bucureşti. Am venit la familie şi la copii pentru că eram disperat de ce se aude în presă”, a spus Gheorghe Giurgiu, supărat de tot ce i se întâmplă după tragicul accident. El a mai menţionat că dacă va primi banii de la Becali, cu siguranţă nu îi va da autorităţilor să „tomnească drumurile”, pentru că oricum ar fi o sumă foarte mică şi nu ar ajunge.

Gheorghe Trif a fost scurt şi la obiect, probabil sătul şi dânsul de telefoanele primite zilnic. „Pe mine personal nu m-a sunat nimeni să-mi spună de bani”, a spus acesta.

L-am contactat telefonic şi pe primarul comunei Horea, Marin Nicola, pentru a ne lămuri exact şi dânsul în legătura cu ceea ce se „aude” că ar fi declarat el în presă, cum că cei trei vor dona banii primiţi de la Gigi Becali pentru a repara drumurile din comună, şi am aflat că este vorba despre o dezinformare, aşa cum ne-au spus, la rândul lor, şi cei trei salvatori.

„Probabil s-a înţeles greşit. E treaba lor ce fac cu banii, sunt meritul lor. Am spus doar că, dacă s-ar primi bani la nivelul comunei, eu personal aş propune să se  folosească pentru a repara drumurile”, a explicat primarul Nicola.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| Cum se băteau monedele de aur sau argint pe vremea romanilor, în vechiul oraș Apulum. Tânăr: „Valora în jur de cinci beri”

Publicat

în

Cum se băteau monedele de aur sau argint pe vremea romanilor, în vechiul oraș Apulum. Tânăr: „Valora în jur de cinci beri”

Ca parte a primei ediții a Festivalului Plutăritului de la Ciugud, eveniment ce are ca scop promovarea tradițiilor și valorile etnografice din Bazinul Râului Mureș, un atelier monetar care reconstituie modul în care se băteau monedele antice a fost amplasat de către organizatori, pentru a împărtăși curioșilor tainele acestei ocupații străvechi.

Un tânăr iubitor de istorie a recreat, pentru ziarulunirea.ro, pașii care alcătuiau bătutul unei monede de aur sau de argint.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Aici este un atelier de monetărie, unde facem monede de pe vremea romanilor. Avem un model, Dacia Capta. Pe atunci se folosea aur și argint, însă pentru această demonstrație luăm o pastilă de plumb.

Punem pastila în interiorul matriței, avem o ștanță, pe care o punem deasupra și batem apoi moneda cu ciocanul.

La vremea respectivă, ea valora în jur de 20 de lei din prezent. Nu este greu de prelucrat, pentru că plumbul este un material moale.”, a povestit tânărul.

La rândul său, Liviu Zgârciu, istoric la Muzeul Unirii din Alba Iulia, a vorbit despre importanța deosebită pe care portul l-a avut în comerțul cu sare din vremurile de mult apuse

„Suntem în preajma unuia dintre cele mai mari porturi de pe Mureș, portul orașului Apulum-Partoș, un oraș care s-a dezvoltat foarte mult în perioada antică, sarea fiind principala marfă de transport pe Mureș. Foarte multe depozite și mari depozite au fost construite în zona aceasta. Această tradiție, a plutăritului, a continuat și în Evul Mediu.”, a transmis istoricul, pentru ziarulunirea.ro

Duminică, Festivalul Plutăritului continuă cu demonstrații de rafting și plimbări cu caiacul pe râul Mureș, realizate de studenții și cadrele didactice de la Specializarea Educație Fizică și Sportivă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Copiii vor participa la ateliere de artă și de confecționare a unor obiecte din materiale reciclate sau pe care le-au adunat din natură. Festivalul se va încheia cu Expoziție de artă fotografică – „Tradiții etnografice în zona Râului Mureș”, care va fi găzduită în perioada următoare în sediul Primăriei Ciugud.

Manifestările se vor desfășura în zona debarcaderului din satul Drâmbar (Comuna Ciugud), pe malul Râului Mureș (vis-a-vis de Zona Industrială Ciugud). Evenimentul este organizat de Primăria Comunei Ciugud, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și Asociația Petro Aqua Petroșani.

„Festivalul Plutăritului” este organizat în cadrul proiectului „Valorificarea și promovarea identității locale specifică zonei bazinul Mureșului folosind tehnologii moderne”, finanțat prin Program Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime; Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare – Proiecte sprijinite de FLAG Bazinul Mureșului pe Măsura 4 – Revitalizarea și valorificarea identității locale.

Duminică, 29 mai 2022

• 11:00​ Demonstrații de rafting și plimbări cu caiacul pe râul Mureș
Specializarea Educație Fizică și Sportivă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
• 12:00​ Ateliere pentru copii
*Atelier hand-made pentru realizarea de obiecte din materiale naturale, găsite în natură
*Atelier de artă
*Eco-atelierul: „Cum protejăm râul Mureș?”
• 14:00​ Expoziție de artă fotografică – „Tradiții etnografice în zona Râului Mureș” (sediul Primăriei Ciugud).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

RADARE de WEEKEND în județul Alba: Drumurile monitorizate de Poliţia Rutieră, în perioada 28 – 29 mai 2022

Publicat

în

RADARE de WEEKEND în județul Alba: Drumurile monitorizate de Poliţia Rutieră, în perioada 28 – 29 mai 2022

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a comunicat amplasarea radarelor pe drumurile din județ, în perioada 28 – 29 mai 2022. Conducătorii auto sunt sfătuiți să circule cu atenție și în limitele vitezei legale, dacă este neaparat nevoie să o facă, dacă nu, sunt rugați să respecte restricțiile de circulație impuse de autorități.

Amplasarea radarelor în perioada 28 – 29 mai 2022

Elit - Gustul Desăvârșit

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| Încoronarea regilor României Mari, Ferdinand și Maria, reconstituită după 100 de ani în „Capitala Țării Moților”

Publicat

în

Încoronarea regilor României Mari, Ferdinand și Maria, reconstituită după 100 de ani în „Capitala Țării Moților”

Unul dintre cele mai importante momente din istoria României s-a reconstituit azi la amiază, în prezența conducerii administrației publice din Câmpeni, cu ocazia promovării actului de la 15 octombrie 1922, când au fost încoronați la Alba Iulia, ca regi ai României Mari, Ferdinand și Maria.

Evenimentul organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul primăriei, instituțiilor de cultură din Câmpeni și a Asociației Culturale „Historia Renascita” din Pitești, a captat interesul a sute de spectatori în „Piața Avram Iancu” din centrul orașului, printre care s-au regăsit în majoritate elevi și preșcolari, cât și locuitori ai zonei, reprezentanți ai administrației publice locale și chiar turiști.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin acest demers, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia promovează actul de la 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia, au fost încoronați ca regi ai României Mari, Ferdinand și Maria, sub forma inedită, a reconstituirii istorice. Astfel, în perioada 26 mai – 29 mai, istorici și voluntari ai muzeului albaiulian, însoțiți de membrii Asociației Culturale „Historia Renascita” din Pitești, fac un tur prin câteva localități din Munții Apuseni pentru a ține o adevărată lecție de istorie vie, intitulată sugestiv „Povestea Încoronării”: ieri la ora 16:00 a fost la Abrud, mâine, 28 mai, la 11:30, va fi la Avram Iancu, iar duminică, 29 mai, la ora 13:00, la Albac.

În timpul reconstituirii, spectatorii i-au văzut pe regele Ferdinand și regina Maria, personalitățile prezente atunci la Alba Iulia, precum Mihail Pherekyde, președintele Adunării Deputaților, cel care a înmânat regelui coroana de oțel, Mihail Orleanu, președintele Senatului, generalul francez, Henri Mathias Berthelot sau ofițeri români care au purtat hlamidele regale.

În programul evenimentului s-a regăsit și expoziție stradală dedicată Încoronării, expusă lângă Muzeul și Biblioteca Orășenească „Avram Iancu” Câmpeni, iar la finalul reconstituirii s-a desfășurat o sesiune de fotografii cu personajele de acum 100 de ani.
Ovidiu CULDA


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare