Pică piața imobiliară? Preţul locuinţelor ar putea scădea cu până la 25% în următorii trei ani

Fondul Monetar Internaţional consideră că majorarea dobânzilor de referinţă operată de băncile centrale pentru atenuarea inflaţiei poate provoca o scădere a preţului locuinţelor de până la 10% în următorii trei ani, în ţările dezvoltate, şi de până la 25% pe pieţele emergente, relatează agenţia EFE.

FMI a publicat marţi raportul „Stabilitatea Financiară Globală”, în care avertizează că „într-un scenariu foarte advers” şi cu „această măsură prin care băncile centrale din toată lumea îşi ajustează agresiv politicile pentru a face faţă presiunilor preţurilor”, se pot produce notabile reduceri ale preţurilor locuinţelor.

„Multe economii avansate şi pieţe emergente se pot confrunta cu riscuri legate de piaţa locuinţelor pe măsură ce cresc ratele ipotecare şi se înăspresc condiţiile de creditare, ceea ce îi alungă pe posibilii împrumutaţi de pe piaţă”, subliniază în raport directorul financiar al FMI, Tobias Adrian.

Odată cu majorarea ratelor ipotecare, vor creşte şi costurile de îndatorare şi condiţiile de creditare vor deveni mai stricte, ceea ce ar putea conduce la „o puternică scădere a preţurilor locuinţelor”, în special în ţările cu o mai mare proporţie a datoriei ipotecare cu rată variabilă, care depinde direct de deciziile băncilor centrale.

De la începutul pandemiei, reaminteşte FMI, preţurile locuinţelor s-au majorat cu peste 20% în unele ţări, din diferite motive, printre care dobânzile de referinţă scăzute din ultimii ani, precum şi reducerea stocului, ca urmare a blocării lanţurilor de aprovizionare globale, printre alte motive.

„Gravitatea şi implicaţiile macroeconomice ale unui shock care să se producă pe piaţa locuinţelor va depinde în mod crucial de gradul de corecţie al preţului locuinţelor şi de distribuţia datoriei gospodăriilor”, punctează FMI.

În China, de exemplu, încetinirea din sectorul imobiliar s-a acutizat deoarece o puternică scădere a vânzărilor de locuinţe pe durata de izolare a exacerbat lipsa de lichiditate a dezvoltatorilor imobiliari, ceea ce a generat riscuri mai mari legate de solvenţă.

De fapt, avertizează FMI, falimentele dezvoltatorilor imobiliari din gigantul asiatic se pot extinde în sectorul bancar, afectând atât băncile mici, cât şi pe cele naţionale.

Nivelurile ridicate de capital şi amplele rezerve de lichiditate au consolidat rezilienţa sectorului bancar mondial. De altfel, conform ultimului Global Bank Stress Test al FMI, într-un scenariu de înăsprire abruptă şi profundă a condiţiilor de finanţare, care vor duce economia globală într-o recesiune în 2023, majoritatea băncilor din economiile avansate vor continua să fie rezistente.

Însă, atrage atenţia FMI, până la 29% dintre băncile din pieţele emergente nu vor îndeplini cerinţele de capital.

Una dintre problemele nerezolvate ale economiilor pieţelor emergente, semnalează raportul, este realizarea de semnificative investiţii verzi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele fizice ale schimbărilor climatice.

„Finanţele sustenabile au crescut rapid, dar economiile din pieţele emergente şi în dezvoltare continuă să fie dezavantajate”, semnalează FMI.

De aceea, adaugă instituţia financiară internaţională, este important ca partea guvernamentală să promoveze finanţarea climatică privată, în special în economiile menţionate.

Instituţia condusă de Kristalina Georgieva a formulat în raport o serie de recomandări pentru responsabilii politici, bănci şi instituţii economice.

Băncilor centrale FMI le cere să continue să acţioneze „cu determinare” pentru a reduce inflaţia şi să pună în practică „o comunicare clară” privind deciziile lor, care „va fi crucială pentru a păstra credibilitatea şi a evita volatilitatea pieţei”.

Responsabililor politici şi instituţiilor financiare le recomandă „o combinaţie atent calibrată” de instrumente care să includă măsuri macroprudenţiale, intervenţii pe piaţa valutară şi măsuri de fluxuri de capital.

„Înăsprirea condiţiilor de finanţare trebuie calibrate cu grijă, cu scopul de a evita condiţiile de piaţă dezordonate care ar putea pune într-un pericol nejustificat stabilitatea financiară”, mai semnalează raportul, potrivit Agerpres.

24 noiembrie 2022, COVID-19 în Alba. 10 noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

La nivelul județului Alba, miercuri, 23 noiembrie 2022, s-au înregistrat 10 noi infectări cu COVID-19 potrivit datelor transmise de DSP Alba.

În ultimele 24 de ore, la nivelul județului Alba, nu a fost înregistrat niciun deces în rândul persoanelor bolnave de COVID-19.

Atfel, numărul total al cazurilor înregistrate ajunge la 59611 de persoane confirmate, 58371 persoane vindecate, 1.311 decese.

Miercuri, în județul Alba au fost prelucrate în total 187 teste, 50 PCR, 176 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 504544 mai exact, 366074 de teste PCR și 138470 de teste rapide.

De unde provin cazurile:

ALBA IULIA – 3

BLAJ – 1

CUGIR – 4

VINȚU DE JOS – 1

Reinfectări:

BLAJ – 1

De ce venituri are nevoie un român pentru un trai decent: Aproape 30% din numărul angajaților sunt plătiți cu salariul minim

Potrivit unei analize a Fundaţiei Friedrich Ebert România şi a Syndex România, un român are nevoie de venituri de 3.275 de lei net pe lună pentru a-şi acoperi cheltuielile minime, adică pentru a plăti valoarea coşului de consum minim.

În ceea ce priveşte numărul românilor care câştigă suficient de mult pentru a acoperi valoarea coşului minim lunar pentru o persoană adultă, Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, a explicat pentru Ziarul Financiar că din totalul contractelor de muncă înregistrate la Inspecţia Muncii, 85,5% au o valoare netă mai mică de 3.510 lei, adică 6.000 de lei brut. Datele de la Inspecţia Muncii sunt organizate pe trepte, iar valoarea coşului minim pentru o persoană adultă se încadrează în treapta de venituri de până la 6.000 de lei net.

„Conform datelor de la ITM, în luna iulie 2022 aveam un număr de 5.654.765 de contracte de muncă în valoare de maxim 6.000 lei brut (3.510 lei net). Asta reprezintă 85,5% din totalul contractelor (6.614.622). Cu alte cuvinte, aproximativ 85% din totalul contractelor de muncă din Romania au o valoarea inferioară valorii coşului pentru un trai decent. Precizez că pentru un salariu minim de 3.275 lei net salariul brut este de 5.599 lei”, a detaliat Victoria Stoiciu.

Mai mult, o familie cu doi copii are nevoie de venituri de aproape 8.700 de lei într-o lună pentru a acoperi coşul minim. Astfel, o familie trebuie să aibă un venit lunar de aproape şase ori mai mare decât salariul minim pe economie pentru a acoperi valoarea coşului minim de consum.

Fundaţia Friedrich Ebert România şi a Syndex România au actualizat valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru anul 2022, la nivelul lunii septembrie. Astfel, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2022 este de 8.659 lei pe lună, în creştere cu 19,7% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, când era de 7.233 lei.

Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 7.112 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 5.322 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.275 lei pe lună.

Creşterea valorii totale a coşului de consum este determinată de creşterea puternică a costurilor pentru capitolele alimentaţie (plus 18,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (plus 20,9%), locuinţă (plus 31,2%), cheltuieli cu locuinţa (plus 34%).

„Chiar dacă eliminăm efectul capitolul 5 (cheltuieli cu locuinţa) — creşterea dobânzilor are un impact puternic asupra costului locuinţei şi, prin urmare, asupra valorii întregului coş – valoarea de ansamblu a coşului a crescut cu peste 16%”, arată datele de la Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România.

Recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2022 raportat la luna septembrie 2021.

Salariul minim net la nivelul economiei locale este de puţin peste 1.500 de lei. Numărul de salariaţi plătiţi cu salariul minim pe economie era de 1,5 milioane de persoane în luna iunie a acestui an, în scădere de la 1,9 milioane faţă de iunie 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii. Astfel, angajaţii plătiţi cu salariul minim pe economie reprezintă aproape 30% din numărul total al salariaţilor din România.

Deşi ponderea salariaţilor plătiţi la nivelul minim a scăzut de la 38% la 30% în ultimul an, România are prea mulţi angajaţi plătiţi cu salarii mici, în condiţiile în care o medie europeană este în jurul a 17%.

Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru acoperirea unor nevoi de bază pentru o familie. Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii, precum o locuinţă, hrană, coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute precum evenimente familiale, probleme de sănătate etc, conform studiului „Coşul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populaţia României” scris de Ştefan Guga, Adina Mihăilescu şi Marcel Spatari şi publicat de Friedrich-Ebert Stiftung.

Sursa: zf.ro