Salariat part time în 2018, în România. Ce trebuie să știți

Salariat part time în 2018, în România. Scăderea salariilor pentru angajații cu normă parțială este unul dintre subiectele de actualitate din aceste zile, în condițiile în care, în continuare, trebuie achitate contribuții sociale majorate pentru pensii (CAS) și sănătate (CASS). Așa se poate ajunge în situația în care un salariat care are un contract de muncă pentru mai puțin de patru ore/zi să înregistreze, după reținerea la sursă a acestor contribuții, un venit salarial net negativ. Mai mult, această persoană nu poate beneficia de ajutorul de șomaj.

Începând cu veniturile aferente lunii august 2017, societățile cu salariați cu normă parțială sunt obligate să achite contribuții majorate pentru CAS și CASS. Așa se face că angajații încadrați cu normă parțială care câștigă lunar mai puțin decât nivelul salariul minim brut pe economie (1.900 de lei) datorează contribuțiile amintite anterior la acest plafon.

Concret, o persoană care lucrează în baza unui contract de muncă cu timp parțial datorează CAS și CASS la nivelul celor plătite pentru un salariu minim brut pe țară, după cum urmează:

• CAS aferentă condițiilor normale de muncă de 25%;
• CASS de 10%.

Astfel, în cazul în care o persoană lucrează în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial de patru ore/zi, salariul brut poate fi de cel puțin 950 de lei, iar pentru acest venit se datorează următoarele contribuții sociale, calculate prin raportare la salariul minim brut pe economie:

• CAS de 475 de lei (25% din 1.900 de lei);
• CASS de 190 de lei (10% din 1.900 de lei).

Prin urmare, salariul net al unei persoane ce se află în această situație este de 285 de lei.

O situație și mai alarmantă este observată în cazul unui salariat angajat în baza unui contract individual de muncă cu normă parțială de doar două ore pe zi. În acest caz, salariul brut este de cel puțin 475 de lei, iar pentru acest venit se datorează CAS și CASS calculate, de asemenea, la salariul minim brut. Prin urmare, acestea sunt identice cu cele calculate mai sus.

Astfel, suma totală a contribuțiilor sociale datorate de acest salariat este de 665 de lei, deși salariul brut este, în acest caz, de doar 475 de lei. Asta înseamnă că angajatul înregistrează un venit net negativ de 190 de lei.

Atenție! Chiar dacă senatorii au votat în decembrie 2017 pentru eliminarea obligației de a achita CAS și CASS majorate pentru angajații plătiți lunar cu sume sub nivelul salariului minim brut, situația este încă departe de a fi rezolvată, în condițiile în care măsura are nevoie și de votul decisiv al Camerei Deputaților și promulgarea prin decret prezidențial.

Anumiți salariați part time trebuie să depună lunar declarații la angajatori

Din septembrie 2017, adică începând cu veniturile aferente lunii decembrie 2017, angajatorii pot scăpa de plata majorată a CAS și CASS pentru salariații cu normă parțială, dacă aceștia au mai multe contracte și câștigă lunar, în total, cel puțin echivalentul salariului minim brut (1.450 de lei până la final de 2017, 1.900 de lei din 2018).

Astfel, pentru ca angajatorii să scape de plata majorată a contribuțiilor pentru salariații cu normă parțială, aceștia au nevoie lunar de la ei, dacă lucrează și la alte firme, de declarații pe propria răspundere din care să reiasă un câștig total lunar brut cel puțin egal cu salariul minim brut. Declarațiile pe propria răspundere trebuie depuse lunar până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care acestea sunt necesare. Astfel, pentru veniturile aferente lunii ianuarie 2018, au trebuit depuse asemenea declarații până pe 5 februarie 2018.

Achitarea contribuției la pensii (sau, pe scurt, CAS) pentru salariați permite, la îndeplinirea condițiilor legale, solicitarea pensiei pentru pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate, a pensiei anticipate parțiale, a pensiei de invaliditate sau a pensiei de urmaș, precum și bilete de tratament balnear, bilete de odihnă sau ajutor de deces. Iar achitarea contribuției la sănătate (sau, pe scurt, CASS) înseamnă, pentru salariați, accesul la pachetul de bază de servicii medicale publice (consultații, spitalizare, tratamente, asistență de urgență, dispozitive medicale sau medicamente compensate etc.)

Pe lângă înregistrarea unui venit net negativ, salariații cu normă parțială mai mică de patru ore pe zi nu pot beneficia nici de ajutorul de șomaj. Concret, acordarea indemnizației este imposibilă din cauza stagiului de cotizare impus de autorități, care nu poate fi atins niciodată de persoanele care lucrează, în baza unui singur contract de muncă, una, două sau trei ore pe zi.

Conform normelor în vigoare, stagiul de cotizare trebuie să fie de cel puțin 12 luni în ultimele 24 de luni înainte de data înregistrării cererii pentru ajutorul de șomaj. Însă pentru salariații angajați în baza unui singur contract de muncă, cu o normă mai mică de patru ore pe zi și 20 de ore pe săptămână, acest stagiu de cotizare nu poate fi atins.

Salariații part time au aceleași drepturi ca cei cu normă întreagă

Pentru a încheia materialul într-o notă optimistă, amintim că salariații care lucrează cu timp partial au, în mare parte, aceleași drepturi ca cei încadrați cu normă întreagă, conform Codului muncii.

Astfel, toti salariații sunt egali și beneficiază de aceleași drepturi și obligații ca în cazul unui contract cu normă întreagă. „Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parțial se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile”, se menționează în legislația muncii.

Reglementările se aplică inclusiv în cazul concediului de odihnă, în ideea în care toți salariații, indiferent de timpul lucrat (integral/parțial), beneficiază de minimum 20 de zile lucrătoare de concediu de odihnă/an.

Sursa: avocatnet.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News