Roșiile produse în serele din județul Alba sunt cumpărate și de românii din Spania

Roșiile produse în serele din Alba, prin programul Ministerului Agriculturii, sunt cumpărate și de românii din Spania • 12 producători de tomate din ciclul I au fost sprijiniți deja cu 167.896,8 lei prin DAJ Alba

Ministerul Agriculturii, prin Direcția pentru Agricultură a Județului Alba, a plătit subvențiile pentru cei 12 agricultori din județ care au reușit să producă și să vândă, până la 15 iunie 2019, tomatele crescute în solarii sau spații protejate, în ciclul I de producție. Până la data limită de 15 iunie a fost comercializată cantitatea de 27.087 kg de tomate produse în solariile din Alba, iar suma plătită fermierilor a fost de  167.896,8 lei. Suma plătită pentru fiecare beneficiar a fost echivalentul a 3000 de euro. Alți 38 de agricultori din Alba au înființat culturi de tomate pentru producția din ciclul II.

De la implementarea programului, agricultori înscriși în programul de sprijin pentru tomate în spații protejate au fost din ce în ce mai mulți, trendul fiind pozitiv. Dacă în 2017 au reușit să finalizeze programul 22 de persoane (un singur producător în ciclul I), în 2018 au terminat programul 32 de persoane (cu 8 în ciclul I).

În Ședința de Guvern din 14 mai 2019 s-a aprobat prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spații protejate până la data de 15 iunie 2019, prin completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2019. Decizia a fost luată în contextul fenomenelor meteorologice nefavorabile manifestate în  primăvara acestui an, care au afectat creșterea și dezvoltarea răsadurilor precum și replantarea acestora.

Condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an: lSă dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; lSă obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată; lSă fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Nicolae Spineanu, consilier în cadrul DAJ Alba, responsabilul pentru programul de sprijin al producției de tomate în spații protejate, a explicat pentru Ziarul Unirea că prețul de desfacere, la tarabele din piață, al roșiilor produse în solarii este foarte variat: ”Am fost în piață, în Alba Iulia, săptămâna trecută și erau expuse spre vânzare roșii produse în Alba, și cu 6 lei, și cu 7 lei, și cu 10. La cei cu 10 lei era coadă. Eram împreună cu un producător de roșii de la Valea Lungă, repatriat anul trecut din străinătate, prima dată ieșit pe piață la vânzare cu roșii. În primul rând de mese, era băiatul din Valea Lungă, le dădea cu 7 lei/kg. Al treilea rând de mese, era familia Pandur, producător din Blaj, care vindea tomatele cu 10 lei/kg. La cel din Blaj era coadă, la cel din Valea Lungă, nu. Producătorii noștri au afișe care menționează originea roșiilor, că sunt produse în serele din Alba. Ilie Grosu, producător din Lancrăm, mi-a confirmat că lui îi trec mai bine roșiile cu această plăcuță de identificare, cumpărătorii având mai multă încredere în produsele noastre autohtone”.

Nicolae și Vetuța Adam din Craiva, ”veterani” ai programului Ministerului Agriculturii pentru  sprijinirea producției de tomate

Familia Adam –  Nicolae și Vetuța, ambii pensionari, din Craiva, Cricău, sunt deja ”veterani” în acest program, ei înscriindu-se la DAJ Alba, pentru proiectul Ministerului Agriculturii, încă din 2017. Acum au 8 solarii pe 24 de ari, plecând, în 2017, de la 4 solarii. Nicolae Adam a explicat pentru Ziarul Unirea că în familie a existat întotdeauna o tradiție, dublată de experiența necesară, pentru creșterea legumelor în solarii. Evident că munca în solarii este dublată, zilnic, și de agricultura făcută sub cerul liber, în lanurile de cucuruz, ceapă, etc.

Ne spune că intră la 5 dimneața în solarii iar la 10.00, când face pauză, ia ziarul Unirea din cutia poștală și citește. Într-adevăr, poștașul de pe Cricău este extrem de operativ, la ora 10.00, familia Adam avea deja ziarul Unirea în cutia poștală. Răsadurile și le produc singuri, le cresc tot în solarii. Vetuța Adam ne explică că solariile nu sunt încălzite, merg doar pe căldura naturală: ”Răsadurile cresc peste gunoiul de grajd, în solarii. Tragem o folie peste gunoi, punem vasele cu răsaduri și acestea se încălzesc de la căldura generată de fermentația gunoiului.

În solariile mari, de legume, nu încălzim. Se încălzesc de la soare. Până în decembrie avem roșii, ardei, gogoșari”. În solarii, cei doi soți, ajutați de cei doi băieți, cresc roșii, ardei (albi sau kapia roșu), gogoșari, vinete, salată, varză, toate rotite în funcție de ciclul de creștere. „Ceapa am pus-o în 24 ianuarie și de Paști am avut ceapă foarte faină. Singura problemă este că aici la noi se lucrează în foc continuu”.

Nicolae Spineanu, consiler în cadrul DAJ Alba, responsabilul pentru programul de sprijin al producției de tomate în spații protejate, confirmă că munca în solarii se face la foc continuu: ”Discutam zilele trecute cu un producător de flori de la Aiud. Mi-a zis că singura perioadă în care își poate lua concediu este după ce plantează crizantemele și până încep să crească un pic. Două săptămâni, maxim”.

Nicolae Adam, la cei 64 de ani ai săi, este plin de energie și entuziasm. Știe toate cele atât despre legumele pe care le crește, dar și despre legislația în vigoare, ce este util pentru oameni, dar și ce ar trebui să fie adaptat pentru condițiile concrete din România. Crede că birocrația excesivă este menită să descurajeze întreprinzătorul. Știe că bazele de date ale instituțiilor, și ne referim acum la Agricultură, sunt interconectate între ele, dar deplânge situațiile în care agricultorul sau crescătorul de animale este trimis în o sută de părți după adeverințe, cu ștampilă, deși ștampila nu mai este obligatorie de ani buni, iar informațiile și le pot căuta funcționarii din instituții, pe intranet sau internet.

”Mulți se tem de punctul final al producției, desfacerea pe piață. Eu mai dau prin sat, până li se coc roșiile lor, prin grădini. Nu le dau la preț mare. Pleacă roșiile din solar de la mine cu 9 lei kilogramul. Avem și un magazin de desfacere, în Alba Iulia, în spate la Școala generală nr. 7. Trebuie să știi și când să le scoți pe piață, la vânzare. De exemplu, la noi murăturile se pun prin august, deși ar sta lejer și dacă ar fi puse acum. Vorbesc de castraveți, de ardei. Așa că ardeiul kapia, castraveții, trebuie să-i programez pentru august-septembrie, când începe programul «murătura» la români și când obțin un preț mai bun pe ei. Acum prețul este destul de mic. (…) E foarte bine că a fost prelungit programul de desfacere până la 15 iunie, că a fost mai frig la noi, pe dealuri, față de cei de la câmpie, din sudul țării. Ca să ai roșii bune, trebuie să verifici tot timpul aciditatea solului, nu numai să-i dai gunoi de grajd, că atunci le-ai terminat, le-ai dat peste cap. Calitatea roșiilor nu depinde numai de om, ci și de mediu, dar și de mila lui Dumnezeu. Ceea ce e creat de om, poate fi falsificat, dar ceea ce vine de la Dumnezeu, nu poate fi influențat. Principalul factor care atestă prospețimea unei legume, a unui fruct, este mirosul, în condițiile în care, mai nou, toate arată acum ca pictate. Uitați-vă prin piețe, la gospodinele mai în vârstă, cum miros fiecare fruct, fiecare legumă, să vadă dacă e proaspătă. Sau cumpărați un ardei kapia de import și unul de la producători români. Vedeți care e diferența. Ardeiul kapia de import poți să-l uiți în frigider două săptămâni și îl găsești tot așa… tare și proaspăt. Ardeiul de la noi are gust și miros dar se strică mai repede, pentru că e o plantă vie, «neajutată», care își urmează ciclul firesc al vieții. Dar și carnea de porc, de exemplu, e altfel la noi decât în Europa.

Am o verișoară în Spania care mi-a spus că este un român care are magazin acolo, dar îl deschide doar de două ori pe săptămână, când vine cu marfa proaspătă din țară. Mi-a spus că se face o coadă imensă atunci la magazin, de nu ajung să cumpere decât cei care au fost primii, câteva zeci, din față. În Spania nu se face gogoșar, în Italia nu. Doar noi și bulgarii ce mai producem gogoșari”, spune Nicolae Adam.

”Bârsan de la Sebeș duce legume românești, de două ori pe săptămână, în Spania. Ciulea, de la Teiuș, în ciclul II de producție la tomate, câte 500 de kilograme trimitea, în fiecare joi, în Spania”, a completat Nicolae Spineanu.

Facebook Twitter Google+ YouTube 

1 comentariu

Eu 22 iulie 2019 at 8:28

F.bine.Românesc si natural.

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...