Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate
Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate
Pe primul loc la numărul de cereri de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit, se află românii cu 1.156.440 soluționate din 1.240.210 depuse, iar 12% din solicitări au fost respinse, retrase ori nu au fost valabile.
Potrivit datelor publicate joi de ministerul britanic de externe, până la sfârșitul lunii martie 2022 au fost procesate cereri din partea a 5.767.510 cetățeni ai statelor membre ai Uniunii Europene, 62.210 din țările EEA (Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) și 441.750 din afara UE cu drept de a face cerere. În total, până la 31 martie 2022 au fost depuse 6.546.210 cereri de rezidență post-Brexit.
Pe locurile următoare după România la număr de cereri rezolvate se situează cetățenii Poloniei – 1.122.660, Italiei – 569.560, Portugaliei – 431.130 și Spaniei – 368.770.
Dintre țările din afara UE, cele mai multe au provenit din India (73.870), Pakistan (61.060), Brazilia (45.270), Ghana (28.970) și Nigeria (28.560).
Românii sunt pe primul loc la aceste cereri în 13 dintre cele 33 de sectoare ale Londrei, devansându-i pe italieni (8 sectoare) și polonezi (5 sectoare).
În ceea ce privește cererile cetățenilor români, 33% au primit statutul „stabilit” (rezidență permanentă, după cel puțin cinci ani de ședere în UK), 55% statutul pre-stabilit (rezidență temporară, după ședere mai scurtă de cinci ani, cu drept de cerere de statut stabilit la împlinirea a cinci ani de ședere), în timp ce 12% au fost respinse, retrase sau nu au fost valabile. De remarcat că procentajele corespunzătoare la cetățenii Poloniei la cele trei categorii au fost de 76%, 19% și 5%.
Au avut drept de a face cerere de rezidență post-Brexit cetățenii UE, EEA și cei din afara UE aflați legal în UK la 31 decembrie 2020, termenul limită de depunere a cererilor fiind 30 iunie 2021. În perioada 30 iunie 2021 – 31 martie 2022 au fost depuse 494.100 de cereri întârziate sau cu repetiție. Românii sunt pe primul loc la cererile târzii depuse, reprezentând 32% din total.
Aceste date nu trebuie însă confundate cu numărul estimat de cetățeni ai unei țări aflați efectiv la un moment dat pe teritoriul UK. Potrivit estimărilor Oficiului Național de Statistică (ONS) publicate în noiembrie 2021, în anul încheiat la 30 iunie 2021 se aflau în Marea Britanie 696 de mii de cetățeni ai Poloniei, câte 370 de mii de cetățeni ai Indiei și Republicii Irlanda și câte 342 de mii de cetățeni ai Italiei și României.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Radu Bucurică, procurorul care a intrat cu pistolul într-o discotecă din Hunedoara și a făcut scandal, a fost găsit într-un supermaket din Snagov şi arestat pentru 30 de zile
Radu Bucurică, procurorul care a intrat cu pistolul într-o discotecă din Hunedoara și a făcut scandal, a fost găsit într-un supermaket din Snagov şi arestat pentru 30 de zile Radu Bucurică, procurorul care a intrat cu pistolul într-o discotecă din Hunedoara și a făcut scandal, și dat dispărut joi, 27 august 2026, după ce Înalta […]
Medicament oncologic compensat 100% pentru o pacientă cu cancer metastatic: Decizie la Curtea de Apel Alba Iulia
Medicament oncologic compensat 100% pentru o pacientă cu cancer metastatic: Decizie la Curtea de Apel Alba Iulia O pacientă de 55 de ani, diagnosticată cu carcinom urotelial metastatic aflat în progresie, a obținut în in instanță dreptul provizoriu la tratamentul cu Enfortumab Vedotin (Padcev), în regim de compensare 100%. Curtea de Apel Alba Iulia a […]
Nicușor Dan, reacție la dezvăluirile despre șeful SPP, Lucian Pahonțu: „O evaluare a Serviciului am făcut-o, cumva, cu propriile simţuri. Nu e în această situaţie”
Nicușor Dan, reacție la dezvăluirile despre șeful SPP, Lucian Pahonțu: „O evaluare a Serviciului am făcut-o, cumva, cu propriile simţuri. Nu e în această situaţie” Președintele Nicușor Dan respinge acuzațiile apărute în mass-media, în special a materialului publicat de Recorder la adresa șefului SPP, Lucian Pahonțu, și afirmă că acesta nu a participat la reprimarea […]
