Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate
Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate
Pe primul loc la numărul de cereri de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit, se află românii cu 1.156.440 soluționate din 1.240.210 depuse, iar 12% din solicitări au fost respinse, retrase ori nu au fost valabile.
Potrivit datelor publicate joi de ministerul britanic de externe, până la sfârșitul lunii martie 2022 au fost procesate cereri din partea a 5.767.510 cetățeni ai statelor membre ai Uniunii Europene, 62.210 din țările EEA (Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) și 441.750 din afara UE cu drept de a face cerere. În total, până la 31 martie 2022 au fost depuse 6.546.210 cereri de rezidență post-Brexit.
Pe locurile următoare după România la număr de cereri rezolvate se situează cetățenii Poloniei – 1.122.660, Italiei – 569.560, Portugaliei – 431.130 și Spaniei – 368.770.
Dintre țările din afara UE, cele mai multe au provenit din India (73.870), Pakistan (61.060), Brazilia (45.270), Ghana (28.970) și Nigeria (28.560).
Românii sunt pe primul loc la aceste cereri în 13 dintre cele 33 de sectoare ale Londrei, devansându-i pe italieni (8 sectoare) și polonezi (5 sectoare).
În ceea ce privește cererile cetățenilor români, 33% au primit statutul „stabilit” (rezidență permanentă, după cel puțin cinci ani de ședere în UK), 55% statutul pre-stabilit (rezidență temporară, după ședere mai scurtă de cinci ani, cu drept de cerere de statut stabilit la împlinirea a cinci ani de ședere), în timp ce 12% au fost respinse, retrase sau nu au fost valabile. De remarcat că procentajele corespunzătoare la cetățenii Poloniei la cele trei categorii au fost de 76%, 19% și 5%.
Au avut drept de a face cerere de rezidență post-Brexit cetățenii UE, EEA și cei din afara UE aflați legal în UK la 31 decembrie 2020, termenul limită de depunere a cererilor fiind 30 iunie 2021. În perioada 30 iunie 2021 – 31 martie 2022 au fost depuse 494.100 de cereri întârziate sau cu repetiție. Românii sunt pe primul loc la cererile târzii depuse, reprezentând 32% din total.
Aceste date nu trebuie însă confundate cu numărul estimat de cetățeni ai unei țări aflați efectiv la un moment dat pe teritoriul UK. Potrivit estimărilor Oficiului Național de Statistică (ONS) publicate în noiembrie 2021, în anul încheiat la 30 iunie 2021 se aflau în Marea Britanie 696 de mii de cetățeni ai Poloniei, câte 370 de mii de cetățeni ai Indiei și Republicii Irlanda și câte 342 de mii de cetățeni ai Italiei și României.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Festivalurile, filmele și concertele, scutite de timbrul Crucii Roșii: Taxa se menține pentru evenimentele sportive
Festivalurile, filmele și concertele, scutite de timbrul Crucii Roșii Regulile privind timbrul Crucii Roșii de 1% pentru bilete au fost modificate de către Guvern. Instituțiile culturale și organizatorii de evenimente de divertisment sunt scutiți de a mai plăti taxa, însă federațiile vor fi în continuare obligate să o achite. Măsura a intrat în vigoare de […]
Creșterea vârstei de pensionare pentru polițiști, țintă a Guvernului Bolojan. Sindicate: „Va distruge de tot acest sistem”
Creșterea vârstei de pensionare pentru polițiști, țintă a Guvernului. Sindicate: „Va distruge de tot acest sistem” Premierul Ilie Bolojan a anunțat în primul său interviu din 2026 că „trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile astfel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani” și că […]
Austeritate doar pentru oamenii obișnuiți? Câți bani câștigă angajații Administrației Prezidențiale
Ce indemnizații au angajații Administrației Prezidențiale Administrația Prezidențială se remarcă printr-o politică de salarizare extrem de favorabilă, care completează veniturile de bază cu un sistem complex de sporuri și bonificații, inclusiv compensații pentru munca de noapte și expunerea la condiții vătămătoare, ceea ce poate reprezenta încă un argument că în România momentului austeritatea este doar […]








