Actualitate

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro: Concluzia Comisiei Europene

Ioana Oprean

Publicat

în

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro: Concluzia Comisiei Europene

În urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari, concluzia Comisiei Europene este că România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, se arată într-un comunicat publicat miercuri de Executivul comunitar.

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

Comisia Europeană a anunţat miercuri Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci.

Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

Statele membre care adoptă moneda euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă. Aceste criterii (denumite şi „criteriile de la Maastricht”) sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE.

Durabilitatea este un aspect cheie în evaluarea criteriilor de la Maastricht, ceea ce înseamnă că progresele înregistrate în materie de convergenţă trebuie să fie bazate pe elemente structurale care le garantează durabilitatea şi nu pe factori temporari.

Sursa: agerpres.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Bacalaureat 2026 | Pe ce loc a ajuns Alba la nivel național după publicarea rezultatelor finale

Ioana Oprean

Publicat

în

Bacalaureat 2026 | Pe ce loc a ajuns Alba la nivel național după publicarea rezultatelor finale Cluj rămâne lider la promovarea examenului de Bacalaureat 2026, după soluționarea contestațiilor, cu o rată de 87%, conform datelor publicate de Ministerul Educației. Clasamentul primelor zece județe s-a menținut în mare parte neschimbat, însă Brașov a urcat pe locul […]

Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi vremea în România până în 10 august 2026: Răcire temporară la final de „Cuptor”. Prognoza meteo pe 4 săptămâni actualizată

Ioana Oprean

Publicat

în

Cum va fi vremea în România până în 10 august 2026: Răcire temporară la final de „Cuptor”. Prognoza meteo pe 4 săptămâni actualizată Administrația Națională de Meteorologie a prezentat, marți, 14 iulie 2026, prognoza mateo actualizată pe 4 săptămâni. Conform estimărilor meteorologilor, la finalul lunii iulie, numită popular „luna lui Cuptor”, se va produce o […]

Citește mai mult

Actualitate

Video | Codul Urbanismului 2026. Ministrul Cseke Attila, în Alba: „Este un jalon important și acest jalon trebuie executat fie în Parlament, fie de către un guvern care ar putea fi învestit în oarece formulă”

Ioana Oprean

Publicat

în

Codul Urbanismului 2026. Ministrul Cseke Attila, în Alba: „Este un jalon important și acest jalon trebuie executat fie în Parlament, fie de către un guvern care ar putea fi învestit în oarece formulă” Cseke Attila, ministrul interimar al Dezvoltării, afirmă că este nevoie de adoptarea Codului Urbanismului, jalon în Planul Național de Redresare și reziliență, […]

Citește mai mult