Actualitate

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro: Concluzia Comisiei Europene

Ioana Oprean

Publicat

în

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro: Concluzia Comisiei Europene

În urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari, concluzia Comisiei Europene este că România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, se arată într-un comunicat publicat miercuri de Executivul comunitar.

Petrecerea Divorțaților

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

Comisia Europeană a anunţat miercuri Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci.

Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

Statele membre care adoptă moneda euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă. Aceste criterii (denumite şi „criteriile de la Maastricht”) sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE.

Durabilitatea este un aspect cheie în evaluarea criteriilor de la Maastricht, ceea ce înseamnă că progresele înregistrate în materie de convergenţă trebuie să fie bazate pe elemente structurale care le garantează durabilitatea şi nu pe factori temporari.

Sursa: agerpres.ro


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

La câte absențe se scade nota la purtare în anul școlar 2026-2027: În ce situații pot fi motivate absențele elevilor și câte ore pot fi motivate la cererea părintelui

Ioana Oprean

Publicat

în

La câte absențe se scade nota la purtare în anul școlar 2026-2027: În ce situații pot fi motivate absențele elevilor și câte ore pot fi motivate la cererea părintelui Absențele nemotivate acumulate de elevii din România în anul școlar 2026-2027 pot duce la diminuarea notei sau a calificativului la purtare. Statutul elevului stabilește pragul de […]

Citește mai mult

Actualitate

Crizantemele, florile toamnei. Cum trebuie îngrijite, la ce temperatură rezistă și cum le pregătești pentru iarnă

Ioana Oprean

Publicat

în

Crizantemele, florile toamnei. Cum trebuie îngrijite, la ce temperatură rezistă și cum le pregătești pentru iarnă Crizantemele sunt plante specifice anotimpului de toamnă, foarte apreciate pentru aspectul lor decorativ. Originare din Asia și Europa, ele sunt adesea cultivate în grădini și aranjamente florale pentru frumusețea lor și pentru durata lungă de înflorire. Crizantemele sunt unele […]

Citește mai mult

Actualitate

Care este cel mai înalt grad militar din România în 2026: Ierarhia completă a gradelor din Armata Română

Bogdan Ilea

Publicat

în

Care este cel mai înalt grad militar din România în 2026: Ierarhia completă a gradelor din Armata Română Mareșalul este cel mai înalt grad militar prevăzut de legislația românească, însă acordarea sa este posibilă numai în condiții excepționale. În ierarhia militară obișnuită, cele mai înalte grade sunt general cu patru stele și amiral cu patru […]

Citește mai mult