România, la finalul clasamentului țărilor din Uniunea Europeană, în domeniul cercetării și dezvoltării, potrivit unui raport Eurostat
În țările din Uniunea Europeană, cheltuielile de cercetare și dezvoltare, ca procent din Produsul Intern Brut, s-au situat în anul 2019 la 2,19. România este ultima din Uniunea Europeană la acest capitol, cu mai puțin de 1% din Produsul Intern Brut, arată datele Eurostat.
Cercetarea şi dezvoltarea reprezintă un motor cheie al inovării, iar cheltuielile pe acest segment şi procentul din PIB alocat sunt doi indicatori folosiţi pentru a monitoriza resursele alocate ştiinţei şi tehnologiei pe plan global.
În 2019, cele 27 de state membre UE au cheltuit peste 306 miliarde de euro cu cercetarea şi dezvoltarea. Faţă de alte economii importante, procentul din PIB alocat de UE este mai scăzut decât în Coreea de Sud (4,52% în 2018), Japonia (3,28% în 2018) şi SUA (2,82% în 2018), dar este la acelaşi nivel cu China (2,06% în 2018), mai ridicat decât în Marea Britanie (1,76%) şi mult mai ridicat decât în Rusia (1,03%) şi Turcia (1,03% în 2018), relatează Agerpres.
Cele mai multe cheltuieli de cercetare şi dezvoltare s-au îndreptat către sectorul întreprinderilor şi ideilor de afaceri, reprezentând 66% din totalul R&D alocate în 2019, urmat de sectorul învăţământului superior (22%), sectorul guvernamental (11%) şi cel privat non-profit (1%).
În 2019, cel mai ridicat procent din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare, de peste 3%, a fost în Suedia (3,39%), Austria (3,19%) şi Germania (3,17%). Aceste ţări sunt urmate de Danemarca (2,96%), Belgia (2,89%) şi Finlanda (2,79%), aproape de nivelul de 3% din PIB.
La polul opus, opt state membre au alocat sub 1% din PIB cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare România (0,48%), Malta (0,61%), Cipru (0,63%), Letonia (0,64%), Irlanda (0,78%), Slovacia (0,83%), Bulgaria (0,84%) şi Lituania (0,99%).
În ultimii zece ani, procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a crescut în 19 state membre, cel mai semnificativ avans fiind în Belgia (de la 2% din PIB în 2009 la 2,89% în 2019, o creştere de 0,89 puncte procentuale (pp), Polonia (0,66 pp), Cehia (0,65 pp) şi Grecia (0,64 pp).
În schimb, procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a scăzut în şase ţări membre, cel mai semnificativ declin fiind în Finlanda (minus 0,94 pp) şi Irlanda (minus 0,83 pp), şi a rămas stabil în Franţa şi Suedia.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
25-27 februarie 2026 | Risc mare de avalanșă în zona cea mai înaltă a Munților Șureanu: „Pe pantele înclinate, atât spontan, cât mai ales la supraîncărcări, există riscul declanșărilor de avalanșe de dimensiuni medii și mari”
25-27 februarie 2026 | Risc mare de avalanșă în zona cea mai înaltă a Munților Șureanu Se menține riscul mare (4) de avalanșă în zona cea mai înaltă a Munților Șureanu. La peste 1.800 de metri, în partea superioară a zăpezii s-a depus un strat de zăpadă proaspătă, ce depășește pe alocuri 25-30 cm, iar […]
Ministrul Agriculturii, despre supermarketurile care folosesc practici neloiale: „Producătorii români trebuie să aibă pe magazinul de retail brand, la preţul corect”
Ministrul Agriculturii, despre supermarketurile care folosesc practici neloiale: „Producătorii români trebuie să aibă pe magazinul de retail brand, la preţul corect” Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat miercuri că producătorii români trebuie să își regăsească produsele în supermarketuri sub propriul brand, la un preț corect și echitabil. Oficialul a atras atenția asupra unor practici pe […]
FOTO | Cum decurg lucrările la cel mai lung tunel rutier din România: Imagini spectaculoase de pe șantierul lotului de autostradă Margina-Holdea
Cum decurg lucrările la cel mai lung tunel rutier din România: Imagini spectaculoase de pe șantierul lotului de autostradă Margina-Holdea Pe șantierul Margina-Holdea al Autostrăzii A1 activitatea se concentrează pe realizarea tunelurilor, a transmis DRDP Timișoara, joi, 26 februarie 2026. La Tunelul 1 (415 metri pe un sens și 367,5 metri pe celălalt), pe ambele […]