Actualitate

România, la finalul clasamentului țărilor din Uniunea Europeană, în domeniul cercetării și dezvoltării, potrivit unui raport Eurostat

Ioana Oprean

Publicat

în

În țările din Uniunea Europeană, cheltuielile de cercetare și dezvoltare, ca procent din Produsul Intern Brut, s-au situat în anul 2019 la 2,19. România este ultima din Uniunea Europeană la acest capitol, cu mai puțin de 1% din Produsul Intern Brut, arată datele Eurostat.

Cercetarea şi dezvoltarea reprezintă un motor cheie al inovării, iar cheltuielile pe acest segment şi procentul din PIB alocat sunt doi indicatori folosiţi pentru a monitoriza resursele alocate ştiinţei şi tehnologiei pe plan global.

În 2019, cele 27 de state membre UE au cheltuit peste 306 miliarde de euro cu cercetarea şi dezvoltarea. Faţă de alte economii importante, procentul din PIB alocat de UE este mai scăzut decât în Coreea de Sud (4,52% în 2018), Japonia (3,28% în 2018) şi SUA (2,82% în 2018), dar este la acelaşi nivel cu China (2,06% în 2018), mai ridicat decât în Marea Britanie (1,76%) şi mult mai ridicat decât în Rusia (1,03%) şi Turcia (1,03% în 2018), relatează Agerpres.

Cele mai multe cheltuieli de cercetare şi dezvoltare s-au îndreptat către sectorul întreprinderilor şi ideilor de afaceri, reprezentând 66% din totalul R&D alocate în 2019, urmat de sectorul învăţământului superior (22%), sectorul guvernamental (11%) şi cel privat non-profit (1%).

În 2019, cel mai ridicat procent din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare, de peste 3%, a fost în Suedia (3,39%), Austria (3,19%) şi Germania (3,17%). Aceste ţări sunt urmate de Danemarca (2,96%), Belgia (2,89%) şi Finlanda (2,79%), aproape de nivelul de 3% din PIB.

La polul opus, opt state membre au alocat sub 1% din PIB cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare România (0,48%), Malta (0,61%), Cipru (0,63%), Letonia (0,64%), Irlanda (0,78%), Slovacia (0,83%), Bulgaria (0,84%) şi Lituania (0,99%).

În ultimii zece ani, procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a crescut în 19 state membre, cel mai semnificativ avans fiind în Belgia (de la 2% din PIB în 2009 la 2,89% în 2019, o creştere de 0,89 puncte procentuale (pp), Polonia (0,66 pp), Cehia (0,65 pp) şi Grecia (0,64 pp).

În schimb, procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a scăzut în şase ţări membre, cel mai semnificativ declin fiind în Finlanda (minus 0,94 pp) şi Irlanda (minus 0,83 pp), şi a rămas stabil în Franţa şi Suedia.

Sursa: digi24.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Peste 5 milioane de români, în risc de sărăcie sau excluziune socială, în 2025: Ultimele date publicate de INS

Bogdan Ilea

Publicat

în

Peste 5 milioane de români, în risc de sărăcie sau excluziune socială, în 2025: Ultimele date publicate de INS  Anul trecut, peste 5,2 milioane de români s-au aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar 18,4% din populația rezidentă trăia în gospodării cu venituri sub pragul sărăciei, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național […]

Citește mai mult

Actualitate

29 iunie – 1 iulie 2026 | COD ROȘU de CANICULĂ, „dublat” de CODURI GALBENE de FURTUNI, în Alba și alte județe

Ioana Oprean

Publicat

în

COD ROȘU de CANICULĂ, „dublat” de CODURI GALBENE de FURTUNI, în Alba și alte județe Administrația Națională de Meteorologie a actualizat, luni, 29 iunie 2026, alertele meteo pentru intervalul 29 iunie – 1 iulie 2026. În Alba și alte județe, Codul Roșu de caniculă va fi „dublat” temporar de Coduri Galben de furtuni. COD ROȘU […]

Citește mai mult

Actualitate

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, reacție acidă la adresa clasei politice: Acuză lipsa unui consens pentru formarea unui guvern: „Mai vedem la toamnă”

Bogdan Ilea

Publicat

în

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, reacție acidă la adresa clasei politice: Acuză lipsa unui consens pentru formarea unui guvern: „Mai vedem la toamnă” Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a criticat luni clasa politică, afirmând că liderii partidelor evită organizarea alegerilor anticipate, dar, în același timp, nu reușesc să deblocheze procesul de formare a […]

Citește mai mult