Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

România, la finalul clasamentului țărilor din Uniunea Europeană, în domeniul cercetării și dezvoltării, potrivit unui raport Eurostat

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

În țările din Uniunea Europeană, cheltuielile de cercetare și dezvoltare, ca procent din Produsul Intern Brut, s-au situat în anul 2019 la 2,19. România este ultima din Uniunea Europeană la acest capitol, cu mai puțin de 1% din Produsul Intern Brut, arată datele Eurostat.

Cercetarea şi dezvoltarea reprezintă un motor cheie al inovării, iar cheltuielile pe acest segment şi procentul din PIB alocat sunt doi indicatori folosiţi pentru a monitoriza resursele alocate ştiinţei şi tehnologiei pe plan global.

În 2019, cele 27 de state membre UE au cheltuit peste 306 miliarde de euro cu cercetarea şi dezvoltarea. Faţă de alte economii importante, procentul din PIB alocat de UE este mai scăzut decât în Coreea de Sud (4,52% în 2018), Japonia (3,28% în 2018) şi SUA (2,82% în 2018), dar este la acelaşi nivel cu China (2,06% în 2018), mai ridicat decât în Marea Britanie (1,76%) şi mult mai ridicat decât în Rusia (1,03%) şi Turcia (1,03% în 2018), relatează Agerpres.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele mai multe cheltuieli de cercetare şi dezvoltare s-au îndreptat către sectorul întreprinderilor şi ideilor de afaceri, reprezentând 66% din totalul R&D alocate în 2019, urmat de sectorul învăţământului superior (22%), sectorul guvernamental (11%) şi cel privat non-profit (1%).

În 2019, cel mai ridicat procent din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare, de peste 3%, a fost în Suedia (3,39%), Austria (3,19%) şi Germania (3,17%). Aceste ţări sunt urmate de Danemarca (2,96%), Belgia (2,89%) şi Finlanda (2,79%), aproape de nivelul de 3% din PIB.

La polul opus, opt state membre au alocat sub 1% din PIB cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare România (0,48%), Malta (0,61%), Cipru (0,63%), Letonia (0,64%), Irlanda (0,78%), Slovacia (0,83%), Bulgaria (0,84%) şi Lituania (0,99%).

În ultimii zece ani, procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a crescut în 19 state membre, cel mai semnificativ avans fiind în Belgia (de la 2% din PIB în 2009 la 2,89% în 2019, o creştere de 0,89 puncte procentuale (pp), Polonia (0,66 pp), Cehia (0,65 pp) şi Grecia (0,64 pp).

În schimb, procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a scăzut în şase ţări membre, cel mai semnificativ declin fiind în Finlanda (minus 0,94 pp) şi Irlanda (minus 0,83 pp), şi a rămas stabil în Franţa şi Suedia.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Rectificare bugetară: Catre ce ministere merg cei mai mulți bani

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Rectificare bugetară: Catre ce ministere merg cei mai mulți bani

Potrivit proiectului publicat joi pe site-ul Ministerului de Finanțe, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei şi Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, vor primi cele mai mari sume la rectificarea bugetară din luna august.

Pe de altă parte, vor avea diminuate creditele bugetare cu cele mai mari sume: Ministerul Afacerilor Interne (-559,3 milioane lei, per sold), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (-434,4 milioane lei), Ministerul Culturii (-275 milioane lei) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-151 milioane lei) per sold.

Potrivit notei de fundamentare, la Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale este prevăzută o creştere cu peste 9,330 miliarde de lei, din care:4 miliarde de lei dobânzi, un miliard de lei Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 866,8 milioane lei contribuţia României la bugetul UE, peste 1,130 miliarde de lei Transferuri către întreprinderi în cazul schemelor de ajutor de stat, +2,283 miliarde de lei la Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

Elit - Gustul Desăvârșit

La Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale se propune o suplimentare cu 5,25 miliarde de lei per sold.

„S-a suplimentat titlul ‘Asistenţă socială’ cu +7,3 miliarde lei destinate drepturilor de asistenţă socială pentru familii şi copii, ajutoare pentru compensarea preţului la energie, indemnizaţii şi drepturi cu caracter reparatoriu, ca efect al măsurilor aprobate în acest an, concomitent cu diminuarea în principal a transferurilor între unităţi ale administraţiei publice (-370 milioane lei) şi a fondurilor pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (-171,3 milioane lei) urmare a economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară.

De asemenea, creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări sociale ale bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de estimarea iniţială a determinat diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu 1,94 miliarde de lei concomitent cu majorarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de +418,7 milioane lei.

La Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este prevăzută o creştere cu 2,719 miliarde de lei, per sold, fiind asigurate fonduri la cheltuieli de personal (+20 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (+1.850 milioane lei) şi pentru derularea proiectelor cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+850 de milioane lei).

În ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii, suma prevăzută va creşte cu 2,642 miliarde de lei per sold prin suplimentarea transferurilor acordate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu 3,277 miliarde de lei lei (din care 781,3 milioane lei pentru acoperirea deficitului în vederea asigurării serviciilor medicale şi a medicamentelor şi 2,496 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate) şi a transferurilor între unităţi ale administraţiei publice (+200 de milioane lei), concomitent cu diminuarea în principal a fondurilor pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-542,0 milioane lei) şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (-283,4 milioane lei) ca urmare a economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli.

De asemenea, Ministerul Energiei va avea în plus 2,482 miliarde de lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru finanţarea schemei de sprijin de compensare/plafonare preţuri energie electrică/gaze naturale (+2,5 miliarde de lei). În proiect se menţionează că s-au identificat economii la bunuri şi servicii (-1,1 milioane lei), alte transferuri (-20 milioane lei) şi cheltuieli de capital (-1,3 milioane lei).

Pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii se propune un plus de 2 miliarde de lei, per sold, în vederea asigurării de sume suplimentare pentru subvenţii (+155,9 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (+264,5 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (+70 milioane lei), asistenţă socială (+100 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+49,1 milioane lei), alte cheltuieli (+2,3 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+950,9 milioane lei) şi pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului (+411,3 milioane lei).

„Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la dobânzi (-0,6 milioane lei), la alte transferuri (-1,6 milioane lei), la active nefinanciare (-0,3 milioane lei), precum şi la ratele aferente creditelor externe (-1,6 milioane lei)”, se arată în document.

Ministerul Justiţiei va primi la rectificare 864,4 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea de sume suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative (+1 miliard de lei) şi pentru finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (+60 milioane lei). Au fost identificate economii la bunuri şi servicii (-17,6 milioane lei), proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (-100 milioane lei), alte cheltuieli (-3 milioane lei) şi cheltuieli de capital (-75 milioane lei).

Potrivit notei de fundamentare, propunerea pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este de plus 716,3 milioane lei per sold, respectiv +450 de milioane lei pentru acordarea subvenţiei reprezentând ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă anului 2022, +100 de milioane lei reprezentând transferuri între unităţi ale administraţiei publice, +200 de milioane lei în vederea garantării creditelor contractate de producătorii agricoli şi +5,7 milioane lei cheltuieli de personal.

Ministerul Educaţiei va primi un plus de 57 de milioane lei, per sold, Ministerul Sportului 33,7 milioane lei, iar Academia Română o sumă de 13,9 milioane lei, pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului şi pentru finanţarea cheltuielilor unităţilor medicale din subordine.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ce amendă riscă premierul maghiar Viktor Orban pentru afirmațiile făcute în România: Pe numele lui a fost făcută o plângere la CNCD

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Ce amendă riscă premierul maghiar Viktor Orban pentru afirmațiile făcute în România: Pe numele lui a fost făcută o plângere la CNCD

După ce liderul PNL Iași i-a făcut plângere premierul ungar Viktor Orban pentru discursul de la Băile Tușnad, președintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a declarat vineri, la Antena 3, că amenda maximă prevăzută în astfel de situații ajunge la 100.000 de lei.

„Orice plangere se solutioneaza cu citarea obligatorie a partilor, asta spune legea. Asta nu inseamna ca partile sunt obligate sa se prezinte la audieri, pot depune in scris un punct de vedere sau nu pot depune deloc”, a explicat șeful CNCD despre cazul lui Viktor Orban.

„Eu consider ca prin ambasada Ungariei la Bucuresti se poate transmite aceasta citatie”, a adăugat Asztalos Csaba.

Elit - Gustul Desăvârșit

„In principiu, in astfel de situatii (sanctiunea poate sa fie) de la avertisment la amenda contraventionala intre 2.000 de lei limita minima si 100.000 de lei limita maxima”, a mai afirmat liderul CNCD.

Întrebat de ce nu s-au autosesizat institutia după afirmațiile lui Viktor Orban de la Băile Tușnad, liderul CNCD a raspuns că un oficial are „o forma de imunitate jurisdictionala” atunci cand se afla pe teritoriul altui stat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Consumul de energie electrică a scăzut cu 4,4% în primul semestru al anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Datele INS

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Consumul de energie electrică a scăzut cu 4,4% în primul semestru al anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Datele INS

În primul semestru al anului 2022, producția internă de energie a scăzut cu aproximativ 500.000 de tone echivalent petrol, în comparație cu același interval al anului precedent, devremece consumul de energie electrică s-a diminuat cu 4,4%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Statistica oficială relevă faptul că, la 30 iunie 2022, resursele de energie primară au scăzut cu 2%, iar cele de energie electrică cu 5,6%, faţă de acelaşi interval din 2021.

Elit - Gustul Desăvârșit

Principalele resurse de energie primară au totalizat 16,283 milioane tone tep, în scădere cu 334.100 tep, raportat la primele şase luni ale anului trecut.

De asemenea, de la an la an, producţia internă a însumat 8,788 milioane tep, în scădere cu 499.100 tep, importul a fost de 7,495 milioane tep.

Resursele de energie electrică s-au ridicat la 32,293 milioane kWh (-1,927 milioane kWh).

Potrivit sursei citate, producţia din termocentrale a fost de 10,587 miliarde kWh, în scădere cu 111,8 milioane kWh (-1%), în timp ce producţia din hidrocentrale a înregistrat 7,702 miliarde kWh (-2,798 milioane kWh, -26,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 5,194 miliarde kWh, în scădere cu 123,6 milioane kWh (-2,3%).

Totodată, în primul semestru al anului în curs, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 4,009 miliarde kWh, în creştere cu 597 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 954,3 milioane kWh, în creştere cu 85,5 milioane kWh.

Consumul final de energie electrică, în perioada analizată, a fost de 26,372 miliarde kWh, cu 4,4% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 3,7%. În acelaşi timp, iluminatul public a înregistrat o creştere cu 12,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 7,3%.

Exportul de energie electrică a fost de 3,078 miliarde kWh, în scădere cu 508,4 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2,842 miliarde kWh (-197,1 milioane kWh).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea