Rămâi conectat

Actualitate

România conduce topul negru european al deceselor cauzate de accidentele rutiere: Aproape 2.000 de români îşi pierd viaţa anual

Publicat

în

Cu aproape 2.000 de morţi şi peste 30.000 de răniţi, România se menţine pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere, o adevărată tragedie naţională, repetată an de an.

În fiecare an, aproape 2.000 de români îşi pierd viaţa în accidentele rutiere produse pe şoselele patriei, alţi 8.000 sunt răniţi grav, adică necesită cel puţin 60 de zile de spitalizare, şi alţi 28.000 sunt accidentaţi uşor – o adevărată tragedie, cu costuri imense de ordinul miliardelor de euro pentru întreaga societate, ce se repetă an de an în indiferenţa autorităţilor. Ultimele cifre Eurostat, valabile pentru anul 2018, ne clasează pe primul loc în Uniunea Europeană la decesele în trafic, cu 96 la un milion de locuitori, ţara noastră depăşind Bulgaria (87) şi Croaţia (77), fiind o rată aproape dublă faţă de media europeană (52) şi triplă faţă de ţara cea mai sigură din acest punct de vedere, Irlanda (29).

Experţii în domeniu atrag atenţia că problema siguranţei în trafic, o problemă sistemică ce nu poate fi rezolvată imediat printr-o soluţie minune, este însă complet ignorată de către autorităţi, şi asta în ciuda costurilor imense. În schimb, legea circulaţiei rutiere primeşte zeci de amendamente, mai bune sau mai rele, de la senatori şi deputaţi după propriile experienţe ale acestora, fără a exista un set de măsuri care să răspundă global la această problemă.

Electrica Furnizare Discount

„Autorităţile din România, indiferent de guvernare, indiferent de cine a fost în zona de decizie, şi aici ne referim la Miniterul Transporturilor, în primul rând, dar nu numai, au decis unele lucruri, dar fără a aplica absolut nimic. Există un consiliu inter-ministerial, condus în principiu de ministrul Transporturilor, ce se întâlneşte lunar pentru a veni cu decizii în vederea îmbunătăţirii traficului rutier. Practic, orice decizie luată acolo nu este aplicată, pentru că cei ce participă nu sunt persoane cu putere de decizie în ministerul lor. Tot ce se întâmplă în domeniul asta e la nivel de teorie, practic nimic. Singurele momente când se reuşeşte ceva e doar la insistenţele repetate ale Poliţiei Rutiere, când se mai vine cu câte un amendament folositor, altfel majoritatea timpului sunt nebăgaţi în seamă.

Cel mai adesea, câte un deputat sau senator, care se loveşte de câte-o problemă, de multe ori sbiectiv interpretată, de exemplu îi ia carnetul şi atunci zice «aa, ia să facem noi nişte măsuri să nu se mai ia carnetul aşa uşor» – vine cu câte un amendament la această lege, uneori bun alteori rău. Lipseşte însă i viziune, un plan, de a schimba radical această problămă. Să ne uităm la exemplul Franţei, care în 2003 era ea pe locul 1 în UE la morţi pe şoşele, cu peste 7.000 de morţi pe an. Printr-o strategie naţională, ce a inclus şi măsuri nepopulare, restricţii de viteze, tribunale care să judece în regim de urgenţă, au reuşit după cinci ani să ajungă la 4.000 de decese. În România nimeni nu vrea să ia taurul de coarne. Să ne aducem aminte, după tragedia de la Colectiv, unde au murit 65 de oameni, deci cât mor în două săptămâni pe drumurile din România, s-a ajuns la demisia Guvernului şi toate campaniile din presă, acum după Covid, avem 1.650 de morţi, şi s-a oprit toată economia – la o analiză doar a consecinţelor, vorbim de 38.000 de afectaţi direct, 2.000 de morţi şi peste 8.000 de accidentaţi grav an de an în accidentele rutiere. Fiecare mort pe drumuri a devenit o banalitate, iar fenomenul e ca şi inexistent, nici măcar cât să luăm unele măsuri banale”, a explicat Titi Aur, fostul pilot de raliuri care acum conduce o şcoală de şofat defensiv.

Potrivit lui Titi Aur vinovaţi pentru producerea marii majorităţi a accidentelor sunt şoferii obişnuiţi, cei care au ajuns să aibă o prea mare încredere în capacitatea lor de condus, şi nu şoferii teribilişti sau lipsa autostrăzilor. Acestea sunt doar mituri pe care le folosim ca scuze pentru a nu vedea cauza reală a accidentelor. „S-a demonstrat acum, în perioada COVID, în acea lună şi jumătate de reducere a traficului şi sub 50% în multe locuri, că am avut acelaşi număr de morţi, iar numărul de accidente a scăzut doar la 70%. De ce? Pentru că românul când s-a văzut pe drumul liber a băgat piciorul în radiator. Şi face asta nu pentru că îşi doreşte să moară ci pentru că nu conştientizează pericolul, pentru că după ce îşi ia permisul la 20 de ani şi până când se lasă de condus nimeni nu-i mai spune nimic. Dacă cel de la volan nu este educat în spiritul unui şofat preventiv, atunci toate sistemele de siguranţă ale acestor maşini noi nu fac decât să creeze o falsă impresie de siguranţă. Cele mai grave accidente sunt în perioada de vară, de uscat, când ai senzaţia de siguranţă şi doar maxim 15% din accidentele grave sunt produse de alcolişti, drogaţi, teribilişti”, a mai precizat acesta.

Specialiştii din Poliţia Rutieră sunt de părere că vorbim de mai multe cauze pentru această statistică neagră, de la lipsa autostrăzilor la proasta educaţie în trafic. „Dacă ne gândim la o soluţie legislativă, cea mai utilă ar fi un sistem de monitorizare fixă şi constatare a abaterilor, în special a celor de viteză. Poliţia Română a avut un sistem fix, pe sectorul Bucureşti-Braşov, dar pe legislaţia actuală s-a dovedit mult prea costisitor, în special din punct de vedere al corespondenţei şi al procedurilor ce trebuiesc desfăşurate, până a sancţiona pe cel care depăşise viteza. Practic legislaţia nu a permis răspunderea obiectivă, unde sancţiunea în urma înregistrării pe un sistem fix se aplica proprietarului autovehiculului. Acum, trebuie să-i scrii proprietarului, şi dacă vrea îţi răspunde, dacă nu, nu, să ne spună cine a condus, o procedură greoaie, unde doar pentru un proces verbal trebuie să faci două corespondenţe. Poate că şi noi, ca majoritatea ţărilor europene, ar trebui să avem această răspundere obiectivă”, a declarat comisarul-şef George Grigore, director adjunct al Direcţiei Rutiere. De altfel, Poliţia Română a anunţat demararea din 1 iulie, pe următorii trei ani, a unei campanii de educaţie rutieră în şcoli cu ajutorul unor laboratoare mobiile, dar şi la nivel naţional, prin mass media, pentru conştientizarea pericolelor din trafic.

Statisticile oficiale ale Poliţiei pentru anul 2018 arată că dintr-un total de 8.569 de accidente grave, doar 86 – soldate cu 24 de morţi şi 100 de răniţi grav, s-au produs pe autostradă, faţă de majoritatea de 3.223 produse pe străzi şi alte 2.931 pe drumurile naţionale. În funcţie de condiţiile meteo, marea majoritate s-au produs în condiţii normale, 7.684, faţă de doar 473 pe ploaie şi 269 pe ninsoare. Lunile iulie – octombrie sunt lunile în care se produc cele mai multe de astfel de accidente, aproape dublu faţă de lunile februarie martie, iar ca zile ale săptămânii vineri şi sâmbătă se produc cele mai multe astfel de accidente.

Sursa: adevarul.ro

Publicitate

Actualitate

Cifre sumbre: Peste 1000 de copii, infectați cu COVID după prima săptămână de școală.  În câte clase a fost supendată activitatea și câte cadre didactice și auxiliare au fost confirmate pozitiv

Publicat

în

Cifre sumbre: Peste 1000 de copii, infectați cu COVID după prima săptămână de școală.  În câte clase a fost supendată activitatea și câte cadre didactice și auxiliare au fost confirmate pozitiv

Peste 1.000 de copii au fost confirmaţi pozitiv cu COVID-19 în prima săptămână de şcoală, a declarat, sâmbătă, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

„Pe parcursul primei săptămâni, conform datelor culese de Ministerul Educaţiei din unităţile şcolare, prin intermediul inspectoratelor şcolare, un număr de 1.091 de copii au fost confirmaţi pozitiv cu COVID -19. Ca urmare, s-a suspendat activitatea faţă în faţă în 795 de clase sau grupe de învăţământ preşcolar, ceea ce a mărit cumva numărul elevilor aflaţi în situaţia de a învăţa la distanţă”, a declarat Sorin Ion într-o conferinţă de presă.

Electrica Furnizare Discount

Alte 604 persoane cu Covid-19
Tot în prima săptămână, a precizat el, Ministerul Educaţiei a identificat şi 604 de persoane infectate care lucrează în învăţământ – personal didactic, didactic auxiliar, nedidactic.

„Pentru săptămâna viitoare, la nivelul zilei de vineri – data de referinţă pentru stabilirea scenariilor – sunt în continuare un număr redus de localităţi cu peste 6 la mie – sunt 13 – prin urmare numărul de copii care vor învăţa în sistem online din această cauză rămâne relativ constant”, a adăugat secretarul de stat. Ion a menţionat că în aceste zile se transmit teste către cabinetele medicale din instituţiile de învăţământ.

Ministrul Sorin Cîmpeanu, despre educația din România
Ministrul Sorin Cîmpeanu a fost întrebat de Răzvan Dumitrescu, la DC NEWS, ce notă ar da învățământului din prezent, în comparație cu cel pe care l-a urmat chiar el, când a ieșit cadru universitar, din punct de vedere al calității.

”Atâta timp cât sunt ministru al Educației nu pot să dau un alt răspuns decât acela de susținere al eforturilor colegilor cadre didactice pentru a asigura un învățământ de calitate. Atâta vreme cât nu dăm note elevilor din învățământul primar ca să nu-i demotivăm, nici eu nu dau note sistemului de educație ca să nu-l demotivez, deși cu siguranță am o idee clară.

Să știți că din fiecare generație, ca să vă răspund onest, și atunci când am făcut noi școală, intrau la facultate 10 – 15%, erau considerate vârfuri, se păstrează și acum. Din această perspectivă este la fel, din alte perspective este diferit.

Deci calitatea educației a scăzut continuu din diverse motive, nu neapărat din motive ce țin strict de educație, și opinia mea e că am ajuns la un punct de minimum, în care dacă nu ne redresăm, să începem să creștem calitatea educației, o vom plăti cu toții! Mai întâi elevii și studenții, apoi noi toți, întreaga societate. Deci a fost o scădere a calității educației, nu am vrut să o spun, dar…”, a spus Sorin Cîmpeanu

sursa: dcnews.ro

Citește mai mult

Actualitate

VIDEO| Protest în Sibiu, la statuia lui Brukenthal, cu Veta Biriș și Gheorghe Funar. „Aici trebuia să fie statuia lui Horea, Cloșca și Crișan”

Publicat

în

VIDEO| Protest în Sibiu, la statuia lui Brukenthal, cu Veta Biriș și Gheorghe Funar. „Aici trebuia să fie statuia lui Horea, Cloșca și Crișan”

Peste 200 de oameni au protestat sâmbătă în Sibiu la statuia baronului Samuel von Brukenthal din Piața Mare, nemulțumiți că aceasta este așezată în centrul orașului. Printre cei care au participat la protest s-au numărat și fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar și solista de muzică populară Veta Biriș.

„Am venit la această manifestare alături de moții mei. Am fost prima cântăreață care a readus în scenă cântecul istoric. Mă bucur că am reușit să sensibilizez cu aceste cântece inima românilor. Nu fac politică, nu mă interesează, eu am venit doar să cânt”, a declarat Veta Biriș, citată de Turnul Sfatului.

Electrica Furnizare Discount

Părintele Cătălin Dumitrean de la Biserica cu hramul “Sfântul Ioan Iacob Românul” de pe strada Dealului a spus că e vorba de un protest împotriva trecutului, al prezentului și al viitorului, declarându-se împotriva certificatului verde. „Apropo de pașaportul verde de azi, nici atunci nu intrau românii în cetate fără pașaport verde, galben sau ce culoare aveau. Dacă țăranii români erau prinși peste noapte în cetate erau luați și bătuți chiar aici, în Piața Mare. (…) Să renunțăm la statuile stăpânitorilor străini. Încercăm să arătăm că existăm”, a spus părintele Dumitrean.

Încercăm să arătăm că existăm”, a spus părintele Dumitrean. Protestul a început cu rugăciunea ”Tatăl nostru” și cu intonarea Imnului național. „Nu e doar un protest al trecutului, este și un protest al prezentului și al viitorului. Când suntem călcați pe libertate, noi, românii, ne cam trezim”, a mai spus Dumitrean.

Protestatarii au strigat ”Jos criminalul”.

Citește mai mult

Actualitate

DEFINITIVAT 2022: CALENDARUL concursului pentru definitivare în învățământ. Când vor avea loc probele scrise

Publicat

în

Calendarul de organizare și desfășurare a examenului național pentru definitivare în învățământul preuniversitar în anul școlar 2021-2022, a fost aprobat prin Ordinul nr. 5.239 din 9 septembrie 2021 și a fost publicat în Monitorul Oficial chiar în noaptea dinaintea începerii înscrierilor.

Calendarul desfășurării

1.10 – 7.10.2021 Emiterea deciziilor de constituire a comisiilor de examen județene/Comisiei de examen a municipiului București

16.09 – 14.10.2021 Înscrierea candidaților la unitățile de învățământ

Electrica Furnizare Discount

15.10 – 29.10.2021 Transmiterea dosarelor de înscriere la inspectoratul școlar, verificarea și avizarea acestora, conform graficului elaborat și comunicat de fiecare inspectorat școlar

Înștiințarea candidaților cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de înscriere

până la 3.06.2022 Efectuarea inspecțiilor de specialitate

6.06 – 17.06.2022 Completarea dosarelor și validarea datelor de înscriere existente în aplicația informatică specifică

20.07.2022 Susținerea probei scrise

27.07.2022 Afișarea rezultatelor

27.07 – 28.07.2022 Înregistrarea contestațiilor

28.07 – 3.08.2022 Soluționarea contestațiilor

4.08.2022 Afișarea rezultatelor finale

4.08 – 9.08.2022 Transmiterea la Ministerul Educației a tabelelor nominale cu rezultatele candidaților promovați

9.08 – 16.08.2022 Validarea rezultatelor examenului prin ordin al ministrului educației

Concursul de definitivat reprezintă un examen de intrare și avansare în cariera didactică. Examenul poate fi susținut de cadrele didactice care au cel puțin un an vechime în învățământ și este obligatoriu pentru obținerea gradelor didactice. Procedura de acordare a definitivării și a titlului de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar reprezintă recunoașterea competențelor necesare pentru exercitarea profesiei didactice.

Examenul naţional de definitivare în învăţământ cuprinde:

  • etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
  • etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte.

Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.

Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.

Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare