Actualitate

România are din 2021 și până în 2023 o perioadă foarte grea: Avertismentul ministrului fondurilor europene

Ioana Oprean

Publicat

în

Pandemia a adus peste noi recesiunea economică, iar o parte din acești bani ar urma să meargă spre relansarea economică. Spre comparație, în perioada 2014-2020, România a avut un buget alocat de 43 de miliarde de euro.

Marea provocarea a guvernanților este acum să facă proiecte prin care să ia realmente cele 80 de miliarde de euro, bani pe care președintele i-a obținut, pe hârtie, de la Uniunea Europeană. Trecutul ne arată că România stă prost la absorbția fondurilor europene. Iar acum avem nevoie de banii de la Bruxelles mai mult ca oricând.

„Ratarea șansei de accesare a bugetului suplimentar va compromite viitorul României și șansa de a implementa proiecte de infrastructură care pun România pe picior de egalitate, atât din punctul de vedere al competitivității, dar și al creșterii standardelor de viață ale oamenilor. Este o șansă istorică”, a declarat, duminică, la Digi24, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș.

Bugetul alocat politicii de coeziune, de 28,2 miliarde de euro, reprezintă fondurile din care finanțăm autostrăzile, linia de cale ferată, infrastructura educațională, cea spitalicească, deci bani pentru investiții vitale pentru România, a explicat Marcel Boloș. Pentru a accesa acești bani, Guvernul are în dezbatere din 31 iulie un Acord de parteneriat și speră ca de la 15 septembrie să înceapă o procedură de negociere – informală – cu Comsia Europeană. „Sperăm să închidem procedura spre sfârșitul anului, astfel încât să putem accesa fonduri în perioada de programare 2021-2027 începând cu primul an al acestei perioade. Ar fi o premieră în istoria României. Accesul la bani târziu înseamnă compromiterea proiectelor de infrastructură”, a subliniat ministrul fondurilor europene.

A doua sursă importantă de bani a României înseamnă 30,4 miliarde de euro din planul de relansare economică post-pandemie al Uniunii Europene. Pentru acești bani, într-o primă etapă trebuie elaborat un plan național de relansare și recuperare. Este un document strategic, care de asemenea trebuie să fie negociat cu Comisia Europeană. Termenul pentru primul draft, fixat de premierul Ludovic Orban, este luna octombrie. Negocierile cu Bruxelles-ul sunt prevăzute să se desfășoare între octombrie și aprilie anul viitor.

„România are în 2021 și apoi până în 2023 o perioadă foarte grea, pentru că se suprapun trei lucruri: închiderea actualei perioade de programare 2014-2020, deci va trebui să închidem cât se poate proiectele de infrastructură aflate în implementare; apoi începem perioada de programare 2021-2027 având un buget de 28 de miliarde de euro la dispoziție; și mai avem de încheiat contracte în valoare de 70 la sută din granturile alocate în cadrul acestui nou instrument de finanțare al României, adică o sumă de aproximativ 10 miliarde de euro, pentru ca să îndeplinim condițiile de accesare a banilor suplimentari pe care îi avem la dispoziție”, a arătat Marcel Boloș la Digi24.

Sursa: stiripesurse.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Fostul ministru al Educaţiei: Fondul de burse pentru studenţi pe tot anul 2026 ar urma să fie în jur de 1,5 miliarde de lei

Bogdan Ilea

Publicat

în

Fostul ministru al Educaţiei: Fondul de burse pentru studenţi pe tot anul 2026 ar urma să fie în jur de 1,5 miliarde de lei Fostul ministru al Educației Daniel David a anunțat că fondul de burse pentru studenți propus pentru întreg anul 2026 ar urma să ajungă la aproximativ 1,5 miliarde de lei din bugetul […]

Citește mai mult

Actualitate

Moody’s, avertisment dur: „România ar putea fi retrogradată dacă planul de consolidare fiscală nu va fi implementat în mod eficient”

Ioana Oprean

Publicat

în

Moody’s, avertisment dur: „România ar putea fi retrogradată dacă planul de consolidare fiscală nu va fi implementat în mod eficient” Agenția de evaluare financiară Moody’s Ratings a finalizat o analiză periodică a ratingurilor României, inclusiv a ratingului pe termen lung Baa3, cu perspectivă „negativă”. Agenția a precizat că această perspectivă reflectă riscurile semnificative de implementare […]

Citește mai mult

Actualitate

Avertisment DNSC: ,,În fraudele telefonice, escrocii joacă multe roluri: bancă, autorități, curier, experți în investiții…sau chiar o „rudă” aflată în pericol”

Bogdan Ilea

Publicat

în

Avertisment DNSC: ,,În fraudele telefonice, escrocii joacă multe roluri: bancă, autorități, curier, experți în investiții…sau chiar o „rudă” aflată în pericol” Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra fraudelor telefonice, în care escrocii se dau drept reprezentanți ai unor instituții, curieri, consultanți financiari sau chiar rude aflate în pericol. Potrivit instituției, scopul acestor […]

Citește mai mult