România are cea mai mică investiţie în educaţie din Europa. Sumele alocate elevilor și studentilor români sunt cele mai mici din Europa
România are cea mai mică investiţie în educaţie din Europa. Sumele alocate elevilor și studentilor români sunt cele mai mici din Europa
România înregistrează cea mai mică cheltuială medie anuală cu elevii şi studenţii dintre toate ţările europene incluse în ub raportul privind educaţia publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Astfel, raportul OCDE dedicat sistemului local de educaţie arată că cheltuiala medie anuală per elev de la învăţământul primar până la cel superior, inclusiv cercetarea şi dezvoltarea, în România este de 6.279 dolari pe an.
Citește și: Patru tipuri de burse școlare dispar în anul școlar 2025 – 2026! Noile criterii de acordare pentru cele două rămase
Clasamentul țărilor europene după cheltuielile totale per elev în 2021:
- Luxemburg: 38.596 de dolari/an
- Marea Britanie: 20.678
- Austria: 19.556 de dolari/an
- Suedia: 19.205 de dolari/an
- Danemarca: 19.148 de dolari/an
- Olanda: 18.196 de dolari/an
- Belgia: 18.189 de dolari/an
- Germania:17.289 de dolari/an
- Finlanda: 15.490 de dolari/an
- Franța: 15.374 de dolari/an
- Portugalia: 14.479 de dolari/an
- Slovenia: 14.177 de dolari/an
- Cehia: 13.690 de dolari/an
- Irlanda: 13.350 de dolari/an
- Ungaria: 13.242 de dolari/an
- Italia: 13.084 de dolari/an
- Estonia: 12.974 de dolari/an
- Polonia: 12.883 de dolari/an
- Spania: 12.792 de dolari/an
- Slovacia: 12.297 de dolari/an
- Lituania: 10.673 de dolari/an
- Letonia: 9.791 de dolari/an
- Croația: 9.547 de dolari/an
- Bulgaria: 8.532 de dolari/an
- ROMÂNIA: 6.789 de dolari/an
Media ţărilor OCDE este de 14.209 dolari pe an, de peste două ori mai mare decât nivelul înregistrat în România
În majoritatea ţărilor, cheltuielile cresc în funcţie de nivelul de educaţie. În România, cheltuielile per elev sunt de 3.346 de dolari în învăţământul primar, 6.885 de dolari în învăţământul secundar şi 10.137 de dolari în învăţământul superior.
Pentru anul 2021 – cel mai recent an pentru care OCDE prezintă date complete – România a cheltuit 2,5% din PIB pentru instituţiile de învăţământ, de la nivel primar până la cel superior (inclusiv activitatea de cercetare şi dezvoltare). Comparativ, media ţărilor OCDE a fost de 4,9% din PIB, un nivel relativ constant în ultimii ani.
Datele din raportul OCDE arată diferenţe importante între ţările care alocă cele mai mari bugete pentru educaţie – precum Luxemburg, Marea Britanie şi Austria – şi cele care se află la coada clasamentului – România, Letonia, Croația şi Bulgaria. Spre exemplu, Luxemburg investeşte de aproape opt ori mai mult per elev în învăţământul primar faţă de România.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Campanie de rechemare în service a aproape 100.000 de autovehicule, derulată de RAR, pentru probleme tehnice
Campanie de rechemare în service a aproape 100.000 de autovehicule, derulată de RAR, pentru probleme tehnice Registrul Auto Român derulează o campanie de rechemare în service a 26 de mărci de autovehicule fabricate în perioada 1998-2019, care au probleme tehnice. Oficialii RAR atrag atenția că aceste probleme tehnice vor avea un impact major asupra sistemelor […]
Lista prețurilor care cresc de la 1 iulie. Energia, RCA, carburanți și rovinieta vor fi mai scumpe începând de AZI, 1 iulie 2025
Lista prețurilor care cresc de la 1 iulie. Energia, RCA, carburanți și rovinieta vor fi mai scumpe începând de AZI, 1 iulie 2025 Prima zi a lunii iulie vine cu o serie de creșteri de prețuri care vor fi resimțite direct în bugetele familiilor. Odată cu încheierea mai multor măsuri de plafonare aplicate de stat, […]
O parte dintre angajații care beneficiază de vouchere de vacanță pot pierde DEFINITIV tichetele, deşi au plătit impozit pentru ele
O parte dintre angajații care beneficiază de vouchere de vacanță pot pierde DEFINITIV tichetele, deşi au plătit impozit pentru ele Mii de români beneficiază de vouchere de vacanță de la locul de muncă, însă din diferite motive unii nu reușesc să le folosească până le expiră valabilitatea. Vestea bună este că cele nefolosite pot fi […]