REZOLVAREA SUBIECTELOR la Bacalaureat 2023 la Limba Română: Cum se rezolvă cerințele primite

REZOLVAREA SUBIECTELOR la Bacalaureat 2023 la Limba Română: Cum se rezolvă cerințele primite

Profesoara Genoveva Cerchez a rezolvat subiectele pe care le-au primit elevii de clasa a XII-a la proba scrisă de Limba română de la examenul național de Bacalaureat 2023 pentru edupedu.ro.

Subiectele au fost primite de către elevi la ora 9, iar timpul de rezolvare este de 3 ore. Elevii de la real au avut de redactat un eseu în care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.

Genoveva Cerchez este profesor de limba și literatura română cu o experiență de peste 20 de ani și instructor de dezbateri academice la Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia.

Timpul de redactare a subiectelor pentru fiecare probă scrisă este de 180 de minute și se calculează imediat după distribuirea, către candidați, a subiectelor, potrivit Ministerului Educației.

La subiectul al III-lea, „din păcate, probabil că majoritatea candidaților vor scrie eseuri învățate, eventual pe de rost, ceea ce e complet frustrant pentru toată lumea: și pentru elevii care se încumetă la asemenea meșteșug, vorba lui Creangă, și pentru profesorii care corectează”, este de părere cadrul didactic.

„Subiectul I

A.

Secvența „de bună seamă” are sensul de „cu siguranță”, „desigur”.
Creangă avea venituri din vânzarea abecedarului al cărui autor era – abecedarul fiind, în 1887, la cea de-a douăzeci și una ediție. De asemenea, avea un magazin de tutun și deținea și o tipografie împreună cu asociatul său, I.S. Ionescu.
Fiind bolnav și îngrijorat, în același timp, de soarta prietenului său, Creangă vede în două rânduri câte un curcubeu despre care crede că ar fi un semn de îmbunătățire a situației și o speranță, așa cum reiese din secvențele: „semn, poate, pentru el, de schimbări în bine” și „un alt curcubeu, care-i dădu poate o nouă alinare”.
G. Călinescu amintește că Ion Creangă, presimțind că i se apropie sfârșitul, călătorește la Târgu Neamț pentru a se bucura pentru ultima dată de locurile copilăriei și de vederea rudelor.
Deși este „trist și descurajat”, după cum el însuși mărturisește, Creangă se dovedește a fi un bun prieten, care își susține și își încurajează unchiul, pe bătrânul preot Gheorghe. Creangă îl îndeamnă pe bătrânul său unchi bolnav să meargă la băi la Slănic, chiar dacă el însuși nu mai credea în puterea vindecătoare a apelor de acolo. Știe însă cât de importantă este atitudinea încrezătoare și, generos, îi dă speranță și încredere părintelui Gheorghe.

B.

Textul argumentativ propune un subiect spinos zilele acestea. Răspunsul aproape că se impune de la sine: da, oamenii trebuie să fie conștienți de rolul școlii în viața lor și recunoscători. Pentru că cine ar îndrăzni să scrie la bac altminteri… Oricum, un subiect generos care nu ar trebui să ridice probleme. Important e ca elevii să își întemeieze opinia cu argumente dezvoltate: afirmație, raționament și dovezi – nu doar cu afirmații.

Subiectul II

Poezia care vorbește despre trecerea ireversibilă a timpului face o comparație între om și natură – urmând tradiția literaturii populare. Așa cum reiese adesea și din compozițiile folclorice, toamna, semn al morții naturii sugerat prin metafora „pustiirea de pe vale” sau epitetul „frunzele pălite”, e sinonimă cu sfârșitul vieții omenești. Epitetul „vise risipite”, care se repetă în fiecare strofă, sugerează, poate, bătrânețea, când omul își pierde iluziile tinereții, formulate de obicei sub forma viselor. Exclamațiile retorice precum și arhaismul „jale” – o altă sugestie a inspirației folclorice – redau amărăciunea omului care și-a pierdut iluziile tinereții. În sfârșit, personificarea copacului din ultima strofă subliniază efemeritatea omului în comparație cu puterea naturii de a se regenera în fiecare an. Adresarea directă amintește, încă o dată, de specificul doinelor, în timp ce „noaptea” – metaforă a morții, și imaginea vizuală a „vremii ce se-așterne-n pale” conturează o imagine aproape concretă a trecerii ireversibile a timpului.

Subiectul III

La acest subiect, așa cum e de așteptat, din păcate, probabil că majoritatea candidaților vor scrie eseuri învățate, eventual pe de rost, ceea ce e complet frustrant pentru toată lumea: și pentru elevii care se încumetă la asemenea meșteșug, vorba lui Creangă, și pentru profesorii care corectează. Vor mai fi, probabil, și multe cazuri în care candidații vor face doar un rezumat al romanului ales (fie Ion de Rebreanu, fie Ultima noapte… de Camil Petrescu – puțini se încumetă să studieze, de pildă, Răscoala de Rebreanu sau Patul lui Procust de Camil Petrescu). Ceea ce, firește, nu răspunde decât într-o foarte mică măsură cerinței.

Cu caracterizarea – la profilul uman – lucrurile stau și mai trist, și probabil că vom citi pentru a cine-știe-câta oară despre iscusința lui Ion de a o lăsa însărcinată pe Ana…

Vă puteți închipui bucuria unui profesor corector care dă peste un eseu scris pe loc, de către un candidat care a citit romanul, a mai citit și critică literară și are și exercițiul scrisului! Pentru că de fiecare dată găsești măcar 5 – 6 astfel de lucrări dintr-o sută. Sigur, mai sunt și profesori corectori care nu încurajează opiniile care li se par – pe bună dreptate, adesea – stângace. Mie mi se pare că opinia – chiar stângace – a unui candidat care în mod evident a citit și a încercat să înțeleagă e mai prețioasă decât o frază (eventual pompoasă) învățată pe de rost. Dar aici e o altă polemică…”

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News