Reforma pensiilor speciale în România: Vârsta minimă de pensionare pentru magistrați crește la 65 de ani. Valoarea pensiei, 70% din ultimul salariu net

Reforma pensiilor speciale în România: Vârsta minimă de pensionare pentru magistrați crește la 65 de ani. Valoarea pensiei, 70% din ultimul salariu net

 Vârsta minimă de pensionare pentru magistrați crește la 65 de ani, iar valoarea pensiei va fi 70% din ultimul salariu net, a anunțat Ilie Bolojan în conferința de presă de marți, 29 iulie 2025.

Premierul Ilie Bolojan a criticat privilegiile din sistemul de pensii, afirmând că este imposibil să ceri sacrificii cetăţenilor câtă vreme pensiile speciale şi cele anticipate rămân la niveluri care generează o profundă inechitate socială.

Bolojan a susţinut o conferinţă de presă pe tema reformei pensiilor, după ce a anunţat că legea privind pensiile magistraţilor este aproape finalizată. Noua legislaţie prevede, printre altele, creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și alinierea valorii pensiilor la modelul european.

Premierul Ilie Bolojan a evidențiat principalel probleme din zona de justiție, atunci când vine vorba de pensiile magistraților.

„Aș puncta 3. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47 – 48 – 49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat,” a spus Ilie Bolojan.

”Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă.

Propunem creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și a vechimii la 35 de ani. Valoarea pensiei să fie de maxim 70 la sută din ultimul salariu netPensia magistraților va fi maxim 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este acum, a spus Bolojan.

Am avut ani, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”.

Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pensie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere”, a mai spus premierul.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI