Reforma administrativă propusă de Cseke Attila: Reduceri diferențiate de posturi și criterii noi pentru rangul localităților

Cseke Attila, la Sebeș: Reforma administrativă trebuie să fie diferențiată, nu uniformă. „Nu e corect să aplicăm aceeași măsură pentru toată lumea”

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat joi, la Sebeș, că proiectul de reformă administrativă aflat în dezbatere publică propune o abordare diferențiată în funcție de performanța fiecărei autorități locale, respingând ideea aplicării uniforme a reducerilor de posturi. Oficialul a precizat că reforma nu se limitează la tăieri, ci conține măsuri menite să crească eficiența, capacitatea financiară și descentralizarea.

„După cum știți, noi am prezentat un proiect legislativ care are vreo 50 de pagini cu reforme importante, cu chestiuni care ajută autoritățile locale. Din păcate, în ultimele două luni discuția s-a axat și dezbaterea publică foarte mult pe partea aceasta de posturi. Eu aș fi vrut să discutăm și de partea cealaltă, unde sunt mecanisme care ajută autoritățile locale”, a afirmat ministrul Cseke Attila.

Acesta a explicat că ministerul pe care îl conduce susține o variantă care permite o abordare diferențiată, pentru a nu penaliza administrațiile locale care și-au gestionat corect resursele:

„Nu ni se pare corect să aplicăm aceeași măsură pentru toată lumea, atâta timp cât există autorități locale, primării și primari care au gestionat eficient banul public, unde organigrama nu este plină și unde nu ar trebui să facem reduceri semnificative.”

Proiectul prevede o reducere de 10,2% a posturilor ocupate, echivalentul a 12.794 de funcții, însă în 731 de unități administrativ-teritoriale (OAT-uri) nu ar urma să fie redus niciun post. „Ar fi incorect față de aceste 731 de OAT-uri să aplicăm o măsură uniformă, pentru toată lumea. Noi susținem această variantă diferențiată și vom vedea săptămâna viitoare decizia coaliției”, a mai spus ministrul.

Cseke Attila a insistat că este nevoie de o decizie politică rapidă, pentru a pune capăt incertitudinii: „Ceea ce susțin eu este necesitatea de a lua o decizie cât mai rapid, pentru că nu ne face bine, din punct de vedere politic și administrativ, această amânare. Propunerea noastră ar aduce o economie de 1,7 miliarde de lei anual la bugetul de stat.”

În același context, ministrul a făcut referire la analiza privind rangul localităților din România, explicând că actualele criterii demografice sunt depășite și necesită o actualizare. „Din 103 municipii, 57 nu respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din 216 orașe, 146 nu îndeplinesc pragul de 10.000 de locuitori.

În schimb, 45 de comune ar trebui să devină orașe. Este evident că trebuie reconsiderate aceste criterii, pentru că ceea ce era valabil în 2001 nu mai corespunde realității din 2025”, a explicat ministrul.

El a precizat că analiza realizată de Ministerul Dezvoltării este „strict profesională, fără criterii politice” și că o decizie finală va fi luată după consultările din coaliție.

În final, Cseke Attila a concluzionat că reforma administrativă, alături de codul urbanismului și de prioritizarea investițiilor, reprezintă „un pas esențial pentru modernizarea administrației locale și pentru creșterea eficienței statului român”.

„Investițiile sunt motorul economiei, dar o administrație eficientă este motorul statului. Fără o reformă reală, nu putem vorbi despre dezvoltare echilibrată”, a inchetat ministrul Dezvoltării.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI