Ajutor financiar pentru pensionari 2023: Seniorii cu pensii până în 3.000 de lei vor primi în octombrie a două tranșă de bani de la Guvern

În luna octombrie 2023, pensionarii urmează să primească bani în plus, iar sumele vor fi acordate prin casele de pensii.

Citește și: Ajutor financiar pentru pensionari cu pensii sub 1.500 de lei. Condițiile de acordare, anunțate de către șeful Casei de Pensii

Aceste sume în plus se acordă în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 168 din 8 decembrie 2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Concret, pensionarii cu pensiile până în 3.000 de lei vor primi a două tranșă din ajutorul financiar promis de Guvernul României. Seniorii vor primi sume cuprinse între 300 și 500 de lei.

Cei cu pensia până în 1.500 de lei inclusiv vor beneficia de un ajutor de 500 de lei.

Banii sunt acordați în conformitate cu Articolul X din OUG nr. 168/2022

(1) În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, astfel:

a) în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;
b) în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;
c) în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.

(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, astfel:
a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;
b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;
c) în cuantum de 300 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.

(3) Prin sintagma venituri lunare prevăzută la alin. (1) și (2) se înțelege:
a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu excepția veniturilor din indemnizațiile acordate persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) și art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și a veniturilor din drepturile acordate persoanelor prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, și plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii;

d) venituri din indemnizația socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare;

e) venituri din salarii și asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, raportate în „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“, al cărei termen de depunere, conform art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, este luna anterioară celei în care se efectuează calculul drepturilor aferente lunii în care se plătește ajutorul financiar.

(4) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă în situația în care veniturile cumulate prevăzute la alin. (3) și realizate de aceeași persoană sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, 2.000 lei și, respectiv, 3.000 lei.

Ajutorul financiar se plătește prin casele de pensii

Articolul XI

Ajutorul financiar prevăzut la art. X alin. (1) se plătește, din oficiu, în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii, și se suportă din bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.

Articolul XII

(1) În cazul pensionarilor care beneficiază de pensie de urmaș, ajutorul financiar prevăzut la art. X alin. (1) se acordă fiecărui urmaș în parte.

(2) Ajutorul financiar se acordă în cuantumul integral prevăzut la art. X chiar dacă veniturile plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023 sunt aferente unei fracțiuni de lună.

(3) În cazul pensionarilor și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, care în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023 încasează diferențe de drepturi bănești, cuvenite și neîncasate, aferente unor perioade anterioare lunii ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, la determinarea plafonului prevăzut la art. X alin. (1) nu se iau în considerare aceste drepturi.

Articolul XIII

(1) Ajutorul financiar prevăzut la art. X se acordă pensionarilor și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, aflați în evidența caselor teritoriale de pensii/caselor sectoriale de pensii, care au domiciliul în România.

(2) Persoanele care au locul de ședere/reședința obișnuită în străinătate nu beneficiază de ajutorul financiar prevăzut la art. X.

Articolul XIV

(1) Casele de pensii organizate în cadrul sistemelor de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii vor pune la dispoziția Casei Naționale de Pensii Publice toate informațiile necesare solicitate de aceasta, în vederea aplicării prevederilor art. X.

(2) Casa Națională de Pensii Publice pune la dispoziția caselor de pensii sectoriale informațiile solicitate de acestea, existente în evidența proprie, în vederea aplicării prevederilor art. X.

Sursa: bugetul.ro

Patronii români se feresc de tinerii în căutarea unui loc de muncă! „Nu stau mai mult de șase luni”

Tendința actuală arată că tot mai puțini angajatori sunt dispuși să investească în dezvoltarea tinerilor fără experiență, deoarece mulți dintre aceștia decid să plece după doar câteva luni de muncă.

Tinerii, fiind înclinați spre indecizie și lipsindu-le răbdarea de a acumula experiență, conform specialiștilor în recrutare, caută acum cu ardoare poziții în domeniul pe care îl studiază. Prin urmare, ei evită în mare măsură posturile temporare în cafenele sau restaurante.

Andrei, în vârstă de 21 de ani și student la Comunicare în anul trei, se confruntă cu această realitate. El a trimis CV-ul la 20 de firme, dar nu a primit niciun răspuns favorabil, așa că s-a angajat temporar ca vânzător într-un centru comercial. Andrei își împărtășește experiența: „Mi s-a pus întrebarea dacă am experiență în domeniu, am răspuns că sunt student la licență și mi s-a spus că avem nevoie de minim doi ani de experiență în domeniu. Am început să caut joburi online și să aplic acolo.”

Pe de altă parte, angajatorii se feresc de candidații tineri și preferă să se concentreze asupra celor care caută stabilitate. Reprezentanții unei companii din Cluj explică decizia lor: „În acest moment, preferăm să ne concentrăm pe angajați cu puțin mai multă experiență. În cazul colegilor care încep primul lor job într-o companie, există posibilitatea ca, după un anumit timp, să simtă tentația de a experimenta sau de a căuta o altă companie, ceea ce poate duce la o fluctuație mai mare.”

Specialiștii în domeniul resurselor umane confirmă că mulți dintre tinerii la început de carieră nu rămân mult timp la primul loc de muncă. Mobilitatea este ridicată, iar schimbarea frecventă a locului de muncă devine o tendință.

Această realitate poate reprezenta o problemă pentru angajatori, deoarece integrarea tinerilor în companii și dezvoltarea lor eficientă necesită timp, mentori și colegi cu experiență care să îi ajute și să îi învețe. Nu toate companiile dispun de aceste resurse.

În prezent, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani este semnificativă, aproape 22%, conform celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică. Această situație reflectă complexitatea pieței muncii pentru tinerii fără experiență și pentru angajatori.

Sursa: stirileprotv.ro

Care sunt analizele pe care trebuie să le facem frecvent pentru a preveni infarctul de miocard și AVC-ul? Ce face prea mult zahăr în sângele nostru

Cum ne putem evalua starea de sănătate pentru următorii zece ani? Răspunsul nu se găsește doar în analizele de sânge, ci și într-o procedură importantă: ecografia arterelor carotide, efectuată la nivelul bazei gâtului.

Această investigație oferă informații cruciale pentru prevenirea infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral, două afecțiuni grave.

Arterele carotide sunt vasele responsabile cu transportul sângelui oxigenat către diverse organe ale corpului. Leziunile la nivelul peretelui acestor artere sunt adesea cauzate de factori precum fumatul, hipertensiunea netratată sau nivelurile mari de zahăr din sânge, care rămân, de asemenea, netratate. Acești factori sunt agresori care declanșează reacții în sistemul imunitar și inflamații cronice în organism.

Dr. Andreea Groza ne ajută să înțelegem rolul grăsimilor în sânge, precum colesterolul și trigliceridele, și cum nivelurile ridicate de zahăr influențează aceste grăsimi. Academicianul prof. dr. Maya Simionescu, de la Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu,” subliniază: „Cantitatea crescută de zahăr, de glucide în sânge afectează transportul de colesterol. Colesterolul se acumulează mai rapid în vasele de sânge. Procesul de formare a plăcii de aterom este mult mai rapid în condiții de diabet, adică cu hiperglicemie, ceea ce înseamnă niveluri crescute de zahăr.”

Excesul de insulină din organism acționează ca un hormon de creștere, ducând la îngroșarea stratului intern al vaselor de sânge. Acest strat îngroșat atrage și mai mult colesterol și contribuie la inflamație. Ca rezultat, arterele devin mai înguste, iar această afecțiune poartă numele de atero-scleroză.

În creier, există două artere carotide și două artere vertebrale. Depunerile periculoase apar adesea în zona bifurcației arterelor carotide, de unde se formează carotida externă, care alimentează fața, și carotida internă, care furnizează sânge doar creierului. Aici, presiunea sângelui este foarte mare, deoarece acesta provine direct din inimă. Această fizică specifică poate cauza leziuni.

Dr. Corneliu Toader, medic primar neurochirurg, explică: „Această bifurcație este o zonă supusă leziunilor datorate fluxului sanguin constant care hrănește creierul pe parcursul întregii vieți și produce leziuni mici pe stratul intern al arterei carotide.”

Aceste leziuni devin punctul de atașare al componentelor chimice ale sângelui, cum ar fi trombocitele și colesterolul, care circulă în sânge. Aceste depuneri pot duce la accidente vasculare cerebrale, dar, fericit, arterele carotide pot fi evaluate cu ușurință, făcând parte din măsurile preventive. Aceasta oferă o evaluare a riscului de accident vascular cerebral și infarct.

Dr. Anca Tău, medic primar cardiolog, adaugă: „Arterele de la baza gâtului pot fi evaluate cu ușurință. În ghidurile actuale, evaluarea arterelor membrelor inferioare a fost inclusă în evaluarea preventivă și poate fi ușor realizată pentru a depista eventualele plăci. Este o boală sistemică, care afectează toate arterele.”

Această afecțiune este numită circulație de tip terminal, deoarece inima și creierul au propriile lor artere care duc sânge doar în anumite teritorii. Acest lucru explică de ce accidentele vasculare apar frecvent în aceste zone, iar evaluarea periodică poate contribui la prevenirea acestor afecțiuni grave.

Sursa: stirileprotv.ro