Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

RECHIZITORIU DIICOT: Ex-comandantul SRI Alba Ioan Tarnu transporta mita cu maşina de serviciu. El a primit 50 kg de făină de la un inculpat din dosarul Utilajelor furate din U.E. VEZI INTERCEPTĂRI DIN DOSAR

Publicat

în

SRI Alba a fost transformat de către fostul şef al instituţiei, colonelul Ioan Tarnu, în birou de consultaţii pentru prietenul, vecinul, partenerul de afaceri şi asociatul Mircea Stanciu. Iar consultaţiile constau în sfaturi despre cum să se comporte, ce să spună sau să nu spună anchetatorilor sau pe cine să angajeze ca avocat. Toate aceste lucruri, Tarnu le făcea chiar în biroul său de comandant al SRI Alba, de unde se presupune că el veghea la siguranţa naţională şi la pericolele care pândesc judeţul Alba.

Amănuntele sunt cuprinse în rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT în dosarul utilajelor furate din U.E., aflat în fază de judecare pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia.

Ioan Tarnu a fost trimis în judecată în acest dosar alături de subcomisarul de poliţie Liviu Schiau de la BCCOA Alba Iulia şi alţi 30 de inculpaţi. Ambii sunt acuzaţi  de sprijinirea unui grup infracţional şi favorizarea infractorului, în speţă a lui Mircea Stanciu care intermedia vânzarea utilajelor furate de memebrii grupării din ţări ale Uniunii Europene. Tarnu şi Schiau susţin îşi susţin nevinovăţia, spunând că nu există probe împotriva lor

Elit - Gustul Desăvârșit

“Pe la începutul lunii februarie 2011, aflând din presă şi din discuţiile purtate în municipiul Alba Iulia că se instrumentează un dosar penal având ca obiect tractoare şi alte utilaje sustrase din ţări membre U.E. de către membrii unui grup infracţional organizat, care ulterior sunt valorificate în România, şi conştient fiind de implicarea sa în acest dosar, inculpatul Stanciu Mircea l-a căutat pe inculpatul Tarnu Ioan.(…)

*Ioan Tarnu l-a sfătuit pe Mircea Stanciu să ascundă adevărul faţă de şeful BCCOA Traian Berbeceanu

Cu ocazia discuţiei, inculpatul Tarnu Ioan l-a sfătuit pe inculpatul Stanciu Mircea să nu declare nimic despre cele două tractoare Massey Ferguson şi să aştepte să vadă cum evoluează ancheta, urmând să spună doar dacă se va afla. Acest fapt este confirmat şi de discuţiile purtate ulterior de către inculpatul Stanciu Mircea cu comisarul şef Berbeceanu Traian la datele de 10 şi 11 aprilie 2011 discuţii înregistrate autorizat în mediu ambiental:

„BERBECEANU TRAIAN: Asta este. Trebuia să fiţi cinstit de la-nceput şi nu se ajungea aicea.
STANCIU MIRCEA: Da’ mi-o fost, domnu, domnu Traian, mi-o fost teamă de chestia asta. Înţălegeţi? Deci nu, eui-am spus, la domnu Tarnu i-am spus de o lună sau de vo 5 săptămâni.
BERBECEANU TRAIAN: Nu mi-o zis. Că n-am nicio treabă cu el. Ştim noi din alte părţi. Da’ trebuia să fi corect de la bun început.

 „Stanciu Mircea i-a comunicat martorei S.N. că s-a întâlnit din nou cu inculpatul Tarnu Ioan la sediul SRI Alba, întrebându-l pe acesta la ce poate să se aştepte şi primind asigurări că nu se va întâmpla nimic grav dacă a fost sincer cu comisarul şef Berbeceanu Traian de la poliţie.(…)

*A promis că vorbeşte cu Berbeceanu să nu trimită “mascaţii” acasă la Mircea Stanciu

Stanciu Mircea i-a cerut soţiei sale, martora S.N., să meargă la inculpatul Tarnu Ioan acasă pentru a-l întreba pe acesta ce se mai întâmplă. În aceeaşi zi, martora S.N. s-a dus la domiciliul inculpatului Tarnu Ioan şi l-a rugat să îi ajute, în sensul de a nu merge poliţia la ei acasă, la o eventuală percheziţie, împreună cu „mascaţii”. Inculpatul Tarnu Ioan i-a dat asigurări martorei că nu sunt motive să meargă la ei „mascaţii”, şi că nu se pune problema arestării inculpatului Stanciu Mircea în condiţiile în care acesta a fost sincer cu domnul comisar şef Berbeceanu Traian. De altfel, chiar şi inculpatul Stanciu Mircea confirmă că şi el l-a rugat anterior pe inculpatul Tarnu Ioan să facă ceea ce poate pentru a nu veni poliţia cu „mascaţii” la el acasă, iar inculpatul Tarnu Ioan l-a asigurat că va vorbi cu comisarul şef Berbceanu Traian în acest sens. Ulterior, inculpatul Tarnu Ioan i-a confirmat inculpatului Stanciu Mircea că a vorbit cu ofiţerul de poliţie despre aceasta.

S.N. a mai fost de două ori la domiciliul inculpatului Tarnu Ioan, trimisă de fiecare dată de către inculpatul Stanciu Mircea care se afla internat în clinică. De fiecare dată, martora se interesa dacă sunt noutăţi şi reitera rugămintea ca inculpatul Tarnu Ioan să facă tot ceea ce poate să nu vină „mascaţii” la locuinţa sa. Inculpatul Tarnu Ioan i-a dat de înţeles martorei că a vorbit cu comisarul şef Berbeceanu Traian despre acest lucru şi că nu vor veni „mascaţii” la locuinţa sa.

*Ioan Tarnu, certat de soţia infractorului că nu a oprit „mascaţii”

În dimineaţa zilei de 14 aprilie 2011, martora S.N. a fost contactată telefonic de către soţul ei, inculpatul Stanciu  Mircea, care i-a spus că  l-a luat poliţia de la clinică pentru a-l duce la locuinţa sa, la percheziţie. La ora 06:42:08, martora S.N. l-a contactat telefonic pe inculpatul Tarnu Ioan şi i-a spus că soţul său a fost luat de la spital pentru a merge la percheziţie la moară. Inculpatul îi spune martorei să stea liniştită pentru că va vedea el despre ce este vorba, întrebând totodată cine s-a dus după inculpatul Stanciu Mircea.

La ora 06:51:38, inculpatul Tarnu Ioan o contactează telefonic pe martora S.N., cerându-i să fie şi ea la moară şi să clarifice toate lucrurile.

La ora 08:42:25, martora S.N. îl sună pe inculpatul Tarnu Ioan, purtându-se următoarea discuţie:

“TARNU : Da ?
S.N.: No, aţi văzut ce cuvânt o avut ?
TARNU : Cum ?
S.N.: Am zâs că ce cuvânt !
TARNU : No…ce…ce…Zâceţi-mi concluziile.
S.N.: Nimica. Fac percheziţie, iau toate documentele la verificat. Dor’ am numa’ de firmă aicea, n-am alte documente. Înţălegeţi ?
TARNU : Auzi măi NICOLETA, pune-le tu’ la ..Băi…pune-le toate să vadă.
S.N.: Da’ le-am pus, tot să verifice până nu mai pot, că io am evidenţa curată, ştiţi ?
TARNU : Nu-i nimic, foarte bine. Deci nu-ţi fă alte probleme. Da ? Să clarifice toate, să vadă. O mai încercat cineva să mai zâcă ceva la adresa lui şi aiurea, mult mai mult decât ceea ce o făcut şi tre’ să clarifice oamenii.
S.N.: Da, da. Să facă ce ştiu. No bine. Vă mai sun io.
TARNU : Şi câţi îs ? Cine-i ?
S.N.: Păi nu ştiu. Îi un domn MAN de la DIICOT DEVA şi încă vreo doi…tri…nu ştiu câţi îs. Patru îs în birou!
TARNU : Da, da, da, da.
S.N.: Şi doi mascaţi pe care i-o lăsat să stea în maşină să nu mai agităm aşa oamenii.
TARNU : Da, da. Toate, chiar pune-le să vadă că ai…
S.N.: Da’ orice vor, orice vor, că doră nu am nimic de ascuns.
TARNU : Să-ţi dai tot concursu’ şi tu să fii vioara întâi acolo, că le poţi clarifica pe toate, că MIRCEA ştii tu cum vorbeşte.
S.N.: Da.
TARNU :  No bine ?
S.N.: Mulţumesc. La revedere.
TARNU :  Bine.”

În declaraţia dată, martora S.N. arată că, de fapt, în cadrul discuţiei i-a reproşat într-un fel inculpatului Tarnu Ioan faptul că se efectuează percheziţia, la care participau chiar şi „mascaţi”. Din conţinutul discuţiei rezultă clar că inculpatul Tarnu Ioan refuză să dea un răspuns acestui reproş, cerându-i martorei să-i spună „concluziile”.

La ora 12:31:33, inculpatul Tarnu Ioan o contactează telefonic pe martora S.N., întrebând-o ce s-a ridicat cu ocazia efectuării percheziţiei, unde va fi dus Stanciu Mircea şi i-a zis „numa’, să spună şi să facă toate lucrurile încât să… da?”, precum şi „deci asta-i audierea procurorului care v-o zîs atunci, ştii?”.

În dimineaţa zilei următoare, la ora 07:40:21, martora a fost sunată de inculpatul Tarnu Ioan, căruia i-a comunicat că soţul ei este reţinut, iar acesta i-a spus „va trebui să te duci şi la domnu’ Jidveianu”, martora spunându-i la un moment dat în cadrul discuţiei „tot ce ştiţi aia o spus, inclusiv de ăla de acolo, ştiţi”. Martora precizează că s-a referit la tractorul despre care aflase de la soţul ei că îl vânduse numitului B.L., despre care inculpatul Tarnu Ioan aflase  dintr-o discuţie  anterioară avută cu martora, posibil cea avută în data de 11 aprilie 2011, despre tractoarele Massey Ferguson.

*Colonelul SRI Tarnu a folosit 4 telefoane diferite pentru a ţine legătura cu Stanciu Mircea

SC GRUPAMA ASIGURĂRI SA şi SC NICOLETA STYL SRL aveau contracte pentru 2 numere de telefon pe care le folosea colonelul SRI Tarnu

Potrivit procurorilor DIICOT, Tarnu Ioan a manifestat precauţie în relaţia cu inculpatul Stanciu Mircea şi soţia acestuia, martora S.N., aceasta rezultând din faptul că a folosit patru numere de telefon mobil sau fix, pentru a ţine legătura cu aceştia, precum şi din împrejurarea că, în data de 15 aprilie 2011, nu a folosit procedura regulamentară de acces în sediul S.R.I., neînregistrând vizita martorei S.N. SC GRUPAMA ASIGURĂRI SA şi SC NICOLETA STYL SRL aveau contracte pentru 2 numere de telefon pe care în realitate le folosea colonelul SRI IoanTarnu.

Tarnu Ioan chiar l-a contactat în acest sens pe comisarul şef Berbeceanu şi i-a sugerat că, pentru a obţine rezultate maxime în anchetă, ar trebui să-i promită inculpatului Stanciu Mircea că nu va efectua o descindere cu forţe din cadrul D.P.I.R. la domiciliul său şi că nu se pune problema arestării, împrejurare care rezultă din raportul întocmit de ofiţerul de poliţie.

O altă solicitare a inculpatului Stanciu Mircea a fost transmisă de către inculpatul Tarnu Ioan comisarului şef Berbeceanu Traian, respectiv aceea de a-l introduce în echipa care va efectua activităţi la domiciliul inculpatului Stanciu Mircea pe inculpatul Schiau Liviu, subcomisar de poliţie în cadrul BCCO Alba Iulia, despre care cunoştea că este foarte bun prieten cu inculpatul Stanciu Mircea. Este evident că atunci când a făcut acest lucru, inculpatul Tarnu Ioan cunoştea că este o mare probabilitate ca inculpatul Schiau Liviu să nu-şi îndeplinească în mod corect atribuţiunile de serviciu în cazul în care ar fi făcut parte din echipă, se mai arată în rechizitoriiul DIICOT Hunedoara.

*Ioan Tarnu s-a implicat în obţinerea de fonduri europene de către firmele familiei Stanciu

Conform rechizitoriului DIICOT, „inculpatul Tarnu Ioan are legături mult mai strânse cu familia Stanciu, din probele administrate rezultând că s-a implicat în obţinerea de fonduri europene de către firmele familiei Stanciu, inculpatul Stanciu Mircea susţinând chiar că este asociat cu sora inculpatului Tarnu Ioan pe probleme de agricultură.

Relaţia dintre inculpatul Tarnu Ioan şi familia Stanciu este reciprocă mai spusn anchetatorii, în sensul că inculpatul Stanciu Mircea l-a ajutat de-a lungul timpului la efectuarea unor lucrări de amenajare sau de construcţii în gospodărie, fără a taxa serviciile oferite.

*Mici atenţii pentru şeful SRI: 50 de kg de făină pentru sărbătorile de Paşti, transportate cu maşina de serviciu

În acelaşi context, la una din întâlnirile avute cu inculpatul Tarnu Ioan la el acasă, martora S.N. i-a oferit făină pentru sărbătorile de Paşti, discuţie în cadrul căreia inculpatul i-a spus că-i va comunica dacă îi trebuie sau nu.”

„Astfel, martora S.N., după 19 secunde de la încheierea discuţiei cu inculpatul Tarnu Ioan, a sunat o angajată de la moară, pe nume A., şi i-a spus să pregătească 6 pungi a câte 5 kg de făină de patiserie pentru „un domn” şi două cutii de câte 10 kg fiecare, în acest caz făina fiind ambalată în pungi de câte un kg. După un timp, inculpatul Tarnu Ioan a ajuns la moară cu o maşină de culoare bleumarin (n.n. este vorba despre autoturismul de serviciu al instituţiei, un Volkswagen Bora) condusă de un şofer şi a luat cele 50 kg de făină, care erau deja pregătite.”

*Tarnu acorda consiliere pentru infractori în biroul din sediul SRI Alba. Vizita nu a fost înregistrată în registrul instituţiei

În data de 15 aprilie 2011, după prânz, în timp ce martora S.N. se deplasa spre Alba Iulia, l-a contactat telefonic pe inculpatul Tarnu Ioan şi i-a cerut să se întâlnească cu acesta, se arată în rechizitoriu. Inculpatul Tarnu Ioan i-a spus că este la sediul S.R.I. şi i-a cerut să meargă acolo.

Martora l-a sunat din nou în momentul când se afla lângă un magazin din apropierea sediului S.R.I. Alba şi inculpatul i-a spus să vină la punctul de control, respectiv la poarta instituţiei, unde a şi aşteptat-o. Au intrat împreună în sediul S.R.I. Alba, trecând de ofiţerul de la poartă care nu a trecut-o pe martoră în niciun registru.

Martora a stat de vorbă cu inculpatul Tarnu Ioan într-o încăpere aflată la parter, în imediata apropiere a postului ofiţerului de serviciu, având în principiu aceleaşi discuţii ca şi cele anterioare, aceasta relatându-i ceea ce ştia de la avocaţi că s-a întâmplat cu soţul ei la sediul D.I.I.C.O.T. – B.T. Hunedoara. Martora i-a reproşat inculpatului Tarnu Ioan faptul că soţul ei a fost în final arestat, contrar discuţiilor purtate anterior şi asigurărilor primite şi cu toate că a fost sincer şi s-a dus singur la poliţie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

CODUL BUNELOR MANIERE. SALUTUL – primul semn al politeţii. Cine trebuie să salute primul: femeia, bărbatul, şeful sau vârstnicul? Reguli de bază

Publicat

în

CODUL BUNELOR MANIERE. SALUTUL – primul semn al politeţii. Cine trebuie să salute primul: femeia, bărbatul, şeful sau vârstnicul? Reguli de bază

Fiecare om care trăieşte într-o societate trebuie să cunoască câteva reguli de bune maniere. Salutul este esenţial în stabilirea unor relaţii cu cei din jur. Oamenii nu trebuie priviţi în funcţie de clasa socială căreia îi aparţin sau în funcţie de nivelul profesional. De exemplu, o persoană cu educaţie aleasă şi cu principii morale, vă salută, în aceeaşi instituţie, în acelasi fel, şi pe cel superior, cât şi pe cel inferior din punct de vedere profesional.

Citește și: Codul Bunelor Maniere: Top 40 de reguli de bază

Să ştii să saluţi este, într-adevăr, dovada că eşti bine crescut.

Codul bunelor maniere - salutulDeşi formele de salut sunt vechi de când lumea, salutul în sine are în mimică, în compoziţia corpului sau în ţinută o infinitate de nuanţe care-i modifică sau îi completează sensul. Un simplu salut poate demonstra cuiva, de pildă, în ce măsură îl stimezi, dacă ştii să-i adaugi un mic gest.

Niciun om nu este atât de neînsemnat încât să nu merite un salut din partea noastră. Ludovic al XIV-lea o saluta pe ultima bucătăreasă cu aceeaşi curtoazie ca pe strălucitoarea domnişoară de La Valliere. Numai snobii pot crede că e sub demnitatea lor să salute primii.

Elit - Gustul Desăvârșit

Iată câteva din regulile de bază:

Când salutăm primii

– bărbatul salută mai întâi o femeie, chiar dacă este mai tânără;

– tinerii îi salută pe cei mai în vârstă;

– noul venit pe cei care sunt deja adunaţi;

– inferiorul pe superiori.

Este obligatoriu să răspunzi la orice salut deoarece, a refuza înseamnă să-l jignești grav pe cel care ți s-a adresat.

Citește și: mesaje de dragoste

Cum salută un domn?

Când întâlnește o doamnă, bărbatul salută primul, încetează să mai fumeze  și-și scoate mâna din buzunar.

În general, salutul înseamnă să-ți scoți pălăria, aproximativ cu doi metri înaintea întâlnirii, să o înclini ușor, privind fără insistență în ochii persoanei salutate, iar apoi să îți pui pălăria la loc pe cap. Ridicarea pălariei se face întotdeauna cu mâna opusă părții în care se găsește persoana salutată.

E mai bine să pastrezi pălăria pe cap și să saluți verbal, decât să reduci gestul la o simplă atingere a borului pălăriei, fără să o ridici.

Dacă domnul nu poartă pălărie,  înclinarea capului va fi un pic mai adâncă dacât dacă ar saluta cu pălăria.

Citește și: Mesaje de dragoste • Mesaje de iubire • Declarații de dragoste • Declarații de iubire

Cum salută o lady?

Dacă se întâlnesc două persoane de același sex, cea tânără salută pe cea mai în vârstă.

Salutul se face însoțit de un ușor surâs și de o scurtă înclinare din cap.

În țările anglo-saxone, femeia salută prima, pentru a-l autoriza astfel pe domnul întâlnit să o salute.

În Europa continentală domnul salută, doamna răspunde.

Două persoane de același sex și de aceeați vârstă se salută simultan.

Ai dreptul sa refuzi un salut?

A refuza sa răspunzi la salut înseamnă a-l face pe celălalt să înțeleagă că te-a ofensat grav, pe tine sau pe unul din membrii familiei tale. În afara acestor cazuri, nu există salut pe care poți să-l refuzi fără să încalci în mod deliberat și grosolan regulile elementare ale bunei cuviințe.

Există totuși împrejurări în care am prefera să ne facem că nu vedem anumite persoane pentru a le saluta, deoarece am avut cu ele un conflict. Aceste cazuri cer mult tact și o mare prezență de spirit pentru a găsi o soluție onorabilă. Pentru a evita întâlnirea, o facem când suntem încă la mare distanță. Dacă întâlnirea este inevitabilă, vom saluta scurt. Acest salut ar putea fi pentru celalalt o mică lecție dacă el este vinovat, iar dacă noi suntem vinovați, salutul nostru poate duce la o împăcare.

Citește și: MESAJE pentru copii. FELICITĂRI și URĂRI de La mulți ani pentru copii de ziua copilului din partea părinților, bunicilor

Nu există reguli fără excepţii!

Vom evita să salutăm o persoană, mai ales o doamnă, dacă o întâlnim într-o companie compromițătoare.

În armată, salutul este strict reglementat – inferiorul îl salută pe superiorul său în mod obligatoriu.

Pentru personalul feroviar, poștal, pentru vameși există alte reguli. Ei se pot saluta fără să se cunoască, prin simplul fapt că poartă aceeași uniformă.

Citește și: felicitări de Crăciun

Cel care intră într-un local salută, cel care se află acolo răspunde la salut. Această regulă este valabilă în restaurante, compartimente de tren, săli de așteptare, lifturi, magazine etc.

Un om bine crescut își scoate pălăria și se oprește un moment când trece un convoi mortuar. Te ridici și te descoperi când se intonează un imn național sau când se înalță drapelul unui stat. Pe durata ceremoniei trebuie să te comporți decent, pentru a arăta că respecți sentimentele altora.

Salutăm tot grupul din care face parte o cunoștință. Persoanele care o însoțesc vor răspunde la salut, dar nu vor întreba numele dumneavoastră.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE: Cum trebuie să te comporți la masă? Ce tacâmuri folosești, ce faci cu șervetul, cum trebuie să te așezi și alte reguli de politețe

SALUTUL VERBAL. STRÂNGEREA MÂINII. SĂRUTATUL MÂINII.

Formule de salut când întâlnim pe cineva

Dacă întâlnim rude, prieteni, sau cunoștințe apropiate, vom da Bună ziua! chiar dacă nu ne oprim pentru o conversație.

Dacă întâlnim alte persoane, formula obișnuită va fi Bună ziua! sau Bună seara! la care adăugăm obligatoriu Doamnă sau Domnule.

Nu este necesar să spunem numele persoanei pe care o întâlnim. Dacă este vorba despre un director al unei mari companii sau despre un ofiter, aceștia se pot adresa subalternilor pronunțându-le numele, gest ce va echivala cu un compliment.

Se vor evita formulele de tipul: Hello! sau Ciao!  sau  Adio! permise doar adolescenților.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să ne comportăm pe stradă

Formulele de salut când ne despărţim de cineva

Când ne despărțim de cineva, formulele de salut sunt: La revedere!, O seară bună!, Noapte bună!

Strângerea mâinii

Strângerea mainii se practică mai ales când cele două persoane care se întâlnesc urmează să se oprească și să stea puțin de vorbă. Este o formă de salut care datează din antichitate și care este încărcată de un simbolism profund. Să saluți pe cineva strângându-i mâna este un semn de mare stimă.

Mâna pe care o strângem este cea dreaptă. Această regulă datează din vremea când, în mâna dreaptă țineai o armă, iar când întindeai mâna goală însemnă că doreai pace. Anumite comunități, de exemplu cercetașii (scouts) își strâng mâna stangă.

Persoana care întinde mâna prima este doamna, persoana mai în vârsta sau superiorul. Tot persoanei de rang superior îi revine inițiativa formulei de salut.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE. SALUTUL – primul semn al politeţii. Cine trebuie să salute primul: femeia, bărbatul, şeful sau vârstnicul? Reguli de bază

Dacă din necunoasterea acestei reguli, tânărul este primul care întinde mana, să o refuzi este un afront.

Cel mai ocupat dintre oamenii de stat nu trebuie să refuze să strângă mâna celui mai pisălog dintre solicitanți. Să refuzi o mână întinsă este o sancțiune de o gravitate excepțională.

Pentru a strânge mâna cuiva un bărbat se va ridica. Doamnele nu trebuie să se ridice decât pentru a da mâna unei persoane mai în vârstă sau pe care vor s-o onoreze în mod special.

Se spune că modul în care strângi mâna celuilalt îți dezvăluie firea. Nu trebuie să avem o mână moale sau una care o zdrobește pe a celuilalt. Nu apucam doar vârful degetelor.

Se va evita strângerea mâinii pe deasuprea alteia, în cruce, gestul fiind total lipsit de eleganță. Ordinea priorităților este următoarea: doamnele între ele, doamnele și domnii, domnii între ei.

Strângerea mâinii poate însemna și altceva decât salutul. Se strânge mâna și pentru a marca încheierea unei afaceri, pentru a sublinia condoleanțele, felicitările, o rugăminte, o mulțumire sau o scuză.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

INFORMARE| Amendament la documentul de Ofertă Publică de Preluare Obligatorie a PREBET S.A. Aiud aprobat prin decizia A.S.F nr. 634 din data de 25.05.2022

Publicat

în

APROBAREA AMENDAMENTULUI  NU ARE VALOARE DE GARANŢIE ŞI NICI NU REPREZINTĂ O ALTĂ FORMĂ DE APRECIERE A A.S.F. CU PRIVIRE LA OPORTUNITATEA, AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE, PROFITUL ORI RISCURILE PE CARE LE-AR PUTEA PREZENTA TRANZACŢIILE DE ÎNCHEIAT PRIN ACCEPTAREA OFERTEI PUBLICE OBIECT AL DECIZIEI DE APROBARE. DECIZIA DE APROBARE CERTIFICĂ NUMAI REGULARITATEA DOCUMENTULUI DE OFERTĂ ÎN PRIVINŢA EXIGENŢELOR LEGII ŞI ALE NORMELOR ADOPTATE ÎN APLICAREA ACESTEIA.

Preambul

Principalul scop al acestui document este să furnizeze date actualizate în legătură cu unele informații prezentate în Documentul de Ofertă și trebuie citit doar împreună cu Documentul de Ofertă și în contextul Ofertei descrise în Documentul de Ofertă. Ofertanții și/sau intermediarul nu au actualizat nicio altă informație  decât cea prezentată în cuprinsul acestui amendament, celelalte informații prezentate în documentul de ofertă fiind corecte și complete la data Documentului de ofertă. Astfel, nici ofertanții și nici Intermediarul nu își asumă nicio responsabilitate privind acuratețea și caracterul complet al informațiilor prezentate în documentul de Ofertă, cu excepția datelor prezentate în acest amendament, la o dată ulterioară datei Documentului de ofertă.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

Publicarea Amendamentului

Prezentul Amendament este pus la dispoziția investitorilor după aprobarea sa de către A.S.F. prin publicarea unui anunț conform aceleiași proceduri utilizate pentru publicarea Documentului de Ofertă.

Amendamentul la Ofertă va fi disponibil în același mod în care este și Documentul de Ofertă astfel:

  1. În format electronic de pe website-ul Intermediarului GOLDRING SA (goldring.ro) și al Bursei de Valori București (www.bvb.ro) .
  2. pe suport de hârtie, la cererea investitorilor adresată GOLDRING SA la sediul acesteia (Tg. Mureș, str. Tudor Vladimirescu nr. 56A, jud. Mureș).

Ofertanții au convenit la modificarea Documentului de ofertă după cum urmează:

Paragraful de la punctul 6: „Impetum Investmens S.A. va achiziționa cu prioritate în cadrul Ofertei un număr maxim de 1.822.122 acțiuni, Anodin Assets S.A. va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, Ges-Green Energy Specialists SRL  va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, restul de 5.227.560 acțiuni vor fi achiziționate de Acord Construct ALT S.R.L.”

se modifică astfel:

Ofertanții vor achiziționa cu prioritate în următoarea ordine precum și în limitele maxime precizate, în funcție de numărul de acțiuni ce vor fi subscrise în cadrul ofertei, după cum urmează:

  • Impetum Investmens S.A. – 5.236.819 acțiuni,
  • Anodin Assets S.A. – 4.087.620 acțiuni,
  • Ges-Green Energy Specialists SRL – 4.087.620 acțiuni și
  • Acord Construct ALT S.R.L – 4.087.623 acțiuni”

Potrivit prevederilor art. 28 (3) din Legea nr. 24/2017, ale art. 54 (4) din Regulamentul 5/2018 și ale Documentului de Ofertă,  investitorii care au acceptat să subscrie în oferta publică de cumpărare înaintea publicării amendamentului pot să îşi retragă acceptul în termen de două zile lucrătoare de la publicarea amendamentului, respectiv în perioada 27.05.2022 – 30.05.2022.

Celelalte prevederi ale Anunțului și ale Documentului de Ofertă rămân neschimbate.

Prezentul amendament  este întocmit în conformitate cu Legea nr. 24/2017 și Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările si completările ulterioare

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

Publicat

în

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

An de an, la data de 24 mai, este sărbătorită Ziua europeană a parcurilor naționale, la nivel continental, această zi având scopul de a apropia oamenii de natură și dea sensibiliza publicul privind impotanța frumuseții naturale în zonele protejate, dar și la impotanța conservării și gestionării durabile a ariilor protejate din Europa.

Hotărârea sărbătoririi Zilei europene a parcurilor naţionale a fost luată în 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor nouă parcuri naţionale în Suedia (mai 1909). În acel an, pe 24 mai, peste o sută de organizaţii din 18 ţări europene au organizat evenimente de Ziua europeană a parcurilor naţionale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Iniţiativa a aparţinut Federaţiei EUROPARC, organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1973, ce reuneşte sute de autorităţi şi mii de arii protejate din 40 de ţări europene. EUROPARC doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale.

România este membru al EUROPARC prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii EUROPARC sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Din partea României, ca membri EUROPARC mai sunt: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti; Asociaţia Altitudine; Administraţia Parcului Natural Apuseni; Enduro Ranch; ProPark – Fundaţia pentru arii protejate.

În România, celebrarea Zilei europene a parcurilor naţionale a fost marcată, an de an, prin organizarea unor manifestări dedicate celebrării unor evenimente cu semnificaţie deosebită în domeniul protecţiei naturii şi al ariilor naturale protejate, în organizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a altor instituţii.

Europa are numeroase arii protejate importante, dar este în acelaşi timp un adevărat mozaic de naţiuni, culturi şi organizări politice. Până la constituirea Uniunii Europene nu s-a putut vorbi efectiv despre un punct de vedere comun sau despre iniţiative europene în domeniul conservării mediului. În anul 1994 a fost lansat la nivel european Planul de Acţiune pentru Ariile Protejate.

Iniţiative europene cum ar fi EECONET, EMERALD, Natura 2000 şi altele pregătesc drumul către o reţea europeană de arii protejate interconectate prin coridoare ecologice ce permit dispersia şi migrarea speciilor. În politica de conservare a mediului atât la nivel european, cât şi mondial se face simţită din ce în ce mai acut necesitatea trecerii de la conservarea speciilor la cea a habitatelor, de la conservarea unor locuri la conservarea unor ecosisteme şi de la măsuri naţionale la măsuri internaţionale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare