Reacția ministrului interimar al Educației și Cercetării după rezultatele obținute de România la testele PISA 2025: ,,Sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”

Reacția ministrului interimar al Educației și Cercetării după rezultatele obținute de România la testele PISA 2025: ,,Sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”

Rezultatele obținute de România la testele PISA 2025 sunt slabe și acest lucru trebuie spus „fără ocolișuri”, a declarat vineri ministrul interimar al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, citat de Agerpres.

Potrivit ministrului, rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generaţii arată că 52% dintre elevi nu au obţinut la matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru aşa-numitul „analfabetism funcţional” la matematică.

„Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Naţională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective şi metodologii diferite: Evaluarea Naţională încearcă să verifice competenţele elevilor în raport cu programa şcolară, în timp ce testul PISA urmăreşte în ce măsură elevii pot utiliza cunoştinţele şi competenţele dobândite în situaţii şi probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiilor viitorului”, a scris Dimian pe Facebook.

În opinia sa, apropierea acestor rezultate arată că provocarea principală cu care se confruntă sistemul este că aproximativ 50% dintre elevi nu au cunoştinţele şi competenţele stabilite ca standard minimal la finalizarea gimnaziului.

Dimian a menţionat că evoluţia României între PISA 2022 şi PISA 2025 se încadrează în trendul internaţional de scădere, inclusiv din ţările dezvoltate, membre OECD. Astfel, media ţărilor membre OECD la matematică a scăzut cu 9 puncte, la fel şi media României.

Textul integral publicat de Ministrul Educației pe Facebook este: 

În weekend voi scrie un text mai amplu despre concluziile mele privind rezultatele testelor PISA din anul 2025, publicate în această săptămână. Săptămâna viitoare voi prezenta ce s-a făcut deja, în acest an, pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor, precum și măsurile pe care le consider necesare pe termen scurt.

Acum voi menționa doar următoarele:

1. Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri.

Am încercat să ofer societății mai multe perspective asupra acestui sistem și puteți vedea înregistrate pe pagina Ministerului și prezentările legate de rezultatele României la alte evaluări internaționale care s-au făcut în ultimii ani (TIMSS, PIRLS, ICILS, ICCS), precum și prezentările legate de rezultatele de la Evaluarea Națională și Bacalaureat.  

Doar un exemplu: la Evaluarea Națională din 2024 au obținut note peste 5 la Matematică 105.214 elevi, iar 82.894 au obținut note peste 6.  În clasa a VIII au fost atunci 181.832, deci 42% nu au obținut note peste 5, respectiv 54% nu au obținut note peste 6. 

Rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generații ne spune că 52% dintre elevi nu au obținut la matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru așa-numitul „analfabetism funcțional” la matematică.

Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Națională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiilor viitorului.

Dar apropierea acestor rezultate ne arată că provocarea principală cu care ne confruntăm este că aproximativ 50% dintre elevi nu au cunoștiințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Ca să aplici, mai întâi trebuie să știi și trebuie să înțelegi. Dincolo de capacitatea elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică.

2. Evoluția României între PISA 2022 și PISA 2025 se încadrează în trendul internațional de scădere, inclusiv din țările dezvoltate, membre OECD. 

Media țărilor membre OECD la matematică a scăzut cu 9 puncte, media României a scăzut cu 9 puncte.

Media țărilor membre OECD la științe a scăzut cu 3 puncte, media României a scăzut cu 3 puncte.

Media țărilor membre OECD la lectură a scăzut cu 14 puncte, media României a scăzut cu 16 puncte. 

(Dacă vom compara PISA 2018 cu PISA 2025, observăm că scăderea scorurilor țărilor membre OECD este dublă prin comparație cu scăderea scorurilor României.) 

OECD spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat ÎNTR-UN AN de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Evaluarea desfășurată în martie – mai 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 – 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, UN AN în care activitățile didactice s-au desfășurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. 

Deci este o perioadă mai lungă în care învățământul a evoluat într-un anumit mod și unul dintre evenimentele întâmplate în acea perioadă a fost pandemia, cu trecerea învățământului din format fizic în format online pentru aproximativ un an. 

Dar pe lângă efectele virusului biologic, vorbim în această perioadă și despre efectele unui „virus cognitiv”, care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri. Cercetători de la universități de prestigiu justifică această analogie provocatoare. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenției și altele. 

Așa cum spuneam de la început, voi reveni cu un text mai amplu despre concluziile mele în urma analizei rezultatelor PISA 2025.

Voi prezenta ulterior și ce s-a făcut deja, în acest an, pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor, dar și măsurile pe care le consider necesare pe termen scurt și mediu.

Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News