Actualitate

Proiectul bugetului pe 2023, publicat de Ministerul Finanțelor: Deficit de 77,9 miliarde lei și creştere economică de 2,8%

Ioana Oprean

Publicat

în

Proiectul bugetului pe 2023, publicat de Ministerul Finanțelor: Deficit de 77,9 miliarde lei și creştere economică de 2,8%

Proiectul Legii bugetului de stat pentru 2023 a fost publicat în cursul serii de marți de către Ministerul Finanțelor. Proiectul prevede un deficit de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din produsul intern brut.

Petrecerea Divorțaților

Proiectul de buget pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 2,8%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, se arată în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023 publicat marţi de Ministerul Finanţelor.

Produsul intern brut în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an.

Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9% din PIB, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,95% din PIB. Deficitul bugetar cash atinge în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează in regulamentele europene, se arată în documentul citat.

Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă anul viitor 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea urmează să ajungă la circa 154,2 miliarde lei.

Veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB), în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 655,1, miliarde lei (32,78% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1 %) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), şi accize (7,1 %).

Potrivit proiectului de buget, inflaţia la sfârşitul anului ar urma să încetinească la 8% în 2023, faţă de 15,2% în 2022, în timp ce deficitul de cont curent va coborî la 8,5% din PIB, de la 8,8% în acest an.

Câştigul salarial real este prevăzut să crească cu 1,7% anul viitor, după un declin de 2% în acest an.

Sursa: stiripesurse.ro


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

La câte absențe se scade nota la purtare în anul școlar 2026-2027: În ce situații pot fi motivate absențele elevilor și câte ore pot fi motivate la cererea părintelui

Ioana Oprean

Publicat

în

La câte absențe se scade nota la purtare în anul școlar 2026-2027: În ce situații pot fi motivate absențele elevilor și câte ore pot fi motivate la cererea părintelui Absențele nemotivate acumulate de elevii din România în anul școlar 2026-2027 pot duce la diminuarea notei sau a calificativului la purtare. Statutul elevului stabilește pragul de […]

Citește mai mult

Actualitate

Crizantemele, florile toamnei. Cum trebuie îngrijite, la ce temperatură rezistă și cum le pregătești pentru iarnă

Ioana Oprean

Publicat

în

Crizantemele, florile toamnei. Cum trebuie îngrijite, la ce temperatură rezistă și cum le pregătești pentru iarnă Crizantemele sunt plante specifice anotimpului de toamnă, foarte apreciate pentru aspectul lor decorativ. Originare din Asia și Europa, ele sunt adesea cultivate în grădini și aranjamente florale pentru frumusețea lor și pentru durata lungă de înflorire. Crizantemele sunt unele […]

Citește mai mult

Actualitate

Care este cel mai înalt grad militar din România în 2026: Ierarhia completă a gradelor din Armata Română

Bogdan Ilea

Publicat

în

Care este cel mai înalt grad militar din România în 2026: Ierarhia completă a gradelor din Armata Română Mareșalul este cel mai înalt grad militar prevăzut de legislația românească, însă acordarea sa este posibilă numai în condiții excepționale. În ierarhia militară obișnuită, cele mai înalte grade sunt general cu patru stele și amiral cu patru […]

Citește mai mult