Proiectul bugetului pe 2023, publicat de Ministerul Finanțelor: Deficit de 77,9 miliarde lei și creştere economică de 2,8%
Proiectul bugetului pe 2023, publicat de Ministerul Finanțelor: Deficit de 77,9 miliarde lei și creştere economică de 2,8%
Proiectul Legii bugetului de stat pentru 2023 a fost publicat în cursul serii de marți de către Ministerul Finanțelor. Proiectul prevede un deficit de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din produsul intern brut.
Proiectul de buget pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 2,8%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, se arată în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023 publicat marţi de Ministerul Finanţelor.
Produsul intern brut în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an.
Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9% din PIB, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,95% din PIB. Deficitul bugetar cash atinge în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează in regulamentele europene, se arată în documentul citat.
Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă anul viitor 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea urmează să ajungă la circa 154,2 miliarde lei.
Veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB), în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 655,1, miliarde lei (32,78% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1 %) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), şi accize (7,1 %).
Potrivit proiectului de buget, inflaţia la sfârşitul anului ar urma să încetinească la 8% în 2023, faţă de 15,2% în 2022, în timp ce deficitul de cont curent va coborî la 8,5% din PIB, de la 8,8% în acest an.
Câştigul salarial real este prevăzut să crească cu 1,7% anul viitor, după un declin de 2% în acest an.
Sursa: stiripesurse.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Profesorii, testați la psihiatru o dată la patru ani: Regula, aplicată atât pentru cei care sunt deja la catedră, cât și pentru cei care vor să devină dascăli. ,,Unii au derapaje grave de tot”
Profesorii, testați la psihiatru o dată la patru ani: Regula, aplicată atât pentru cei care sunt deja la catedră, cât și pentru cei care vor să devină dascăli. ,,Unii au derapaje grave de tot” După un val de incidente la ore, dascălii din România sunt obligaţi să facă şi o evaluare psihiatrică, pe lângă examenul […]
Plățile numerar de peste 10.000 de euro, interzise în Uniunea Europeană din iulie 2026. Tranzacțiile care depășesc această sumă vor trebui făcute prin transfer bancar sau plata cu cardul
Plățile numerar de peste 10.000 de euro, interzise în Uniunea Europeană din iulie 2026. Tranzacțiile care depășesc această sumă vor trebui făcute prin transfer bancar sau plata cu cardul Din 10 iulie 2026, plățile numerar de peste 10.000 de euro nu vor mai fi permise în tranzacțiile comerciale din Uniunea Europeană. Tranzacțiile care depășesc această […]
Economistul Radu Georgescu: ,,România se îndreaptă spre un scenariu similar cu criza grecească din 2011. Vânzările au scăzut cu 30% în trimestrul 2 din 2026”
Economistul Radu Georgescu: ,,România se îndreaptă spre un scenariu similar cu criza grecească din 2011. Vânzările au scăzut cu 30% în trimestrul 2 din 2026” Economistul Radu Georgescu avertizează că România se îndreaptă spre un scenariu economic asemănător crizei din Grecia anului 2011, invocând scăderea consumului și pierderea încrederii populației în economie. Într-o postare publicată […]