Profesorul universitar, Cristian Păun: „Este irelevant să discuți de fiscalizarea muncii separat și independent de fiscalizarea capitalului”
Profesorul universitar, Cristian Păun: „Este irelevant să discuți de fiscalizarea muncii separat și independent de fiscalizarea capitalului”
Profesorul universitar originar din Alba, Cristian Păun, atrage atenția asupra unei erori des întâlnite în dezbaterile privind fiscalitatea mediului de afaceri din România, și anume, comparația între fiscalizarea muncii și fiscalizarea capitalului. Potrivit acestuia, cele două categorii nu pot fi analizate separat și independent.
Citește și: Profesorul ASE, Cristian Păun despre investiții, păcănele și pariuri, loterie și educația financiară: „Vă doresc să deveniți dependenți”

„O eroare pe care o văd sistematic la cei care comentează pe fiscalitatea mediului de afaceri este cea legata de fiscalizarea muncii, mai mare cât fiscalizarea capitalului (companiilor).
De ce eroare?
1. În fiscalizarea muncii intră două componente care reprezintă 80% din totalul fiscalizării care au legătură exclusiv cu angajatul: sănătatea lui, pensia lui, ambele de stat. La firme nu poți avea așa ceva. Poate doar la dividendul extras de acționari din afacere ca venit, unde deja se aplică 20% și pensie opțional, toade după impozitul pe profit de 16%.
2. Fiscalizarea celui care extrage venit dintr-o afacere sub formă de dividend este astăzi mai mare decât cea aferentă celui care extrage venit sub formă de salariu (un SRL unipersonal care plătește dividende vs unul care plătește salariu). Dividendul are: 16% + 10% + 10% (plafonat) + 25% (opțional). Salariul are: 10% + 10% + 25% (fără plafoane). Este drept, companiile cu acționari nerezidenți plătesc doar 16%, restul impozitelor (venit, sănătate, pensii) fiind plătite în țara de rezidență (absolut logic, absolut normal). Nu poți pune acționarii să plătească la sănătate sau la pensii în țara unde nu au rezidența.
3. Fiscalizarea muncii NU EXISTĂ fără companii (inclusiv pentru sectorul bugetar). Înainte de a fi posibilă fiscalizarea angajaților, un angajator trebuie să fie profitabil, să poată să le plătească când cumpără muncă din piață. Nu poți trata independent de companii fiscalizarea muncii. Ea e inclusă în taxele plătite de companii ca ele să poată exista, să poată produce. Este irelevant să discuți de fiscalizarea muncii separat și independent de fiscalizarea capitalului. Fiscalizarea muncii este mereu inclusă în fiscalizarea capitalului și capitaliștilor. Trebuie adunată, este irelevant cât de mare este fiscalizarea muncii față de fiscalizarea capitaliștilor. Care, oricum este mai mare astăzi, dacă vorbim de capitaliștii români.
Cum să investești într-un astfel de regim fiscal? De ce? De ce să nu consumi tot ce ai în loc să investești pentru profit și dividende, suprafiscalizate?”, a scris profesorul universitar, Cristian Păun, pe pagina de Facebook.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească Tinerii din România care au ieșit din sistemul de protecție specială pot beneficia de o indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 26 de ani, dacă dovedesc că urmează o formă de […]
La muncă și după ieșirea la pensie: Câți români sunt dispuși în 2026 să facă asta 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea profesională și după atingerea vârstei legale de pensionare, peste media europeană de 32%, potrivit unui studiu realizat de compania de soluții […]
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează Soțul sau soția rămasă în viață poate beneficia de pensie de urmaș în anumite condiții prevăzute de lege, iar cuantumul acesteia depinde de drepturile de pensie ale persoanei decedate și de numărul urmașilor eligibili. […]
