Produsele tradiționale luate în vizor de autorități, care intenționează să curețe piața de falsuri

Producătorii români de produse traditionale sunt luați în vizor de autorități, care intenționează schimbarea legislației în domeniu astfel incât, există riscul ca din cele aproximativ 4.000 de produse certificare ca fiind tradiționale la ora actuală în România, să mai rămână cu acte în regulă sub 50%.

Potrivit avocatnet.ro, reprezentanți din cadrul Ministerului Agriculturii analizează schimbarea legislației naționale pentru a respecta normele europene. În prezent, legislația permisivă și înregistarea cu ușurinșă în acest sistem fac ca piața națională să fie „bombardată” cu produse tradiționale cumpărate din supermarketuri si vandute la suprapret în targurile de specialitate.

În județul Alba, unde în martie a.c. a fost constituită prima Federaţie Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, la inițiativa a Asociaţiei “Alba Transilvania”, există peste 10 certificate ca fiind tradiționale.

Potrivit președintelui Federației și totodată al Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice “Alba Transilvania”, Călin Mătieș, organizația din județul nostru are în prezent 21 de membri, persoane fizice sau juridice. Cotizația lunară plătită de aceștia este de 70 de lei. Asociația adminstrează și un magazin cu produse tradiționale în Alba Iulia, lângă Piața Cetate, unde însă pentru a face cumpărături ai nevoie de un portofel gras. “Alba Transilvania” organizează și participă la numeroase târguri de profil din țară și din Europa, unde promovează produsele tradiționale din județ. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt, potrivit președintelui asociației Călin Mătieș, Pâinea de Sântimbru, cașcavalul de Loman, mierea de Apidava și mierea lui Biriș.

Potrivit datelor oficiale ale MADR, în România există în prezent peste 4.000 de produse alimentare atestate ca tradiţionale, iar numărul lor este în continuă creștere. Doar în anul 2011 au fost certificate 511 produse tradiţionale din carne, 334 produse din lapte, 98 din sectorul panificaţiei, 56 din legume-fructe, 19 din categoria băuturi, 4 din peşte. În 2012, numărul noilor produse tradiționale atestate a fost de peste 300.

Potrivit ziarului Adevărul, profesorul Avram Fiţiu, reprezentantul Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică, a anunţat recent că Ministerul Agriculturii va începe reevaluarea celor peste 4.000 de produse tradiţionale existente la ora actuală, pe motiv că multe din aceste sortimente nu sunt, de fapt, atât de tradiţionale pe cât se laudă, iar industria alimentară a atestat sute de produse – cu nimic tradiţionale – doar pentru a le vinde mai bine. Profesorul Fiţiu estimează că, la finalul verificării, din cele peste 4.000 de produse vor rămâne doar 500-700 cu adevărat tradiţionale.

Același lucru l-a spus recent și Sorin Minea, director general Angst, care a explicat pentru ziare.com că România, Ungaria şi Bulgaria sunt ţările europene cu cele mai multe produse alimentare de proastă calitate, multe fiind falsuri, inclusiv majoritatea produselor vândute drept tradiţionale, la preţuri mari.

Acesta a mai afirmat că „80-90% din ce cumpăraţi ca produs tradiţional e ţeapă (…) Dacă tranşezi un porc, toate resturile le poţi băga la cârnaţi. Mai pui soia, usturoi cât cuprinde, condimente să schimbe gustul, un pumn de glutamat ca să îl accentueze şi zici ca e reţetă de la bunica. Aiurea, râd şi curcile,” afirmă Minea, citat de ziare.com.

Potrivit MADR, un produs tradiţional trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.

foto arhivă

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---