Procesul de 5,7 miliarde de dolari pentru aurul de la Roşia Montană: Mai mulți demnitari români audiați la Tribunalul special al Băncii Mondiale

Tribunalul special al Băncii Mondiale, care judecă litigiul în valoare de 5,7 miliarde de dolari pentru aurul de la Roşia Montană dintre Statul Român şi compania minieră Gabriel Resources, a stabilit o nouă perioadă de audieri a părţilor pentru toamna acestui an. Aspecte din cadrul audierilor publice din decembrie 2019, au fost făcute publice recent.

Primele dezbateri publice au avut loc în decembrie 2019, la sediul central al Băncii Mondiale din Washington. Recent, pe pagina de internet a Centrului internaţional pentru soluţionarea litigiilor privind investiţiile au fost făcute publice aspecte din cadrul audierilor ce au avut loc la sfărşitul anului trecut.

ELIT

Au participat avocaţii celor două părţi, precum şi martori chemaţi să susţină poziţia Statului Român şi a companiei canadiene. Gabriel Resources solicită, prin intermediul acestui litigiu, daune de 5,7 miliarde de dolari canadieni pentru refuzul României de a aviza proiectul minier de la Roşia Montană. Plângerea a fost depusă în 2015, iar o decizie este aşteptată, cel mai probabil, în 2021.

Printre martorii Statului Român au fost şi foştii premieri Emil Boc şi Victor Ponta, şi foştii miniştri ai Economiei Ion Ariton (septembrie 2010 – februarie 2012) şi Lucian Bode (februarie – aprilie 2012), ultimul fiind, în prezent, ministru al Transporturilor în Guvernul condus de Ludovic Orban. Declaraţiile acestora au fost secretizate, ca urmare a deciziei Tribunalului, la solicitarea celor două părţi implicate în litigiu. Emil Boc a mers personal la Washington pentru a răspunde întrebărilor avocaţilor şi membrilor completului de judecată, în timp ce Victor Ponta a dat o declaraţie scrisă. De asemenea, ministrul Lucian Bode a răspuns la întrebări în direct prin intermediul unei videoconferinţe.

În ceea ce priveşte declaraţia lui Emil Boc, este publică doar partea de început în care acesta susţine că în perioada cât a fost premier al României a avut un punct distinct în programul de gruvernare referitor la proiectul minier de la Roşia Montană. Boc a precizat că Guvernul său s-a confruntat cu cea mai mare criză economică din ultimii 70 de ani, fiind nevoit să abordeze o mulţime de probleme economice şi sociale, precum şi presiunea publică cu privire la măsurile de austeritate, locuri de muncă şi investiţii. În perioada guvernării Boc nu s-au luat decizii esenţiale cu privire la proiectul minier, rămânând doar cele câteva vizite efectuate de preşedintele Traian Băsescu la Roşia Montană, acesta pronunţându-se pentru ”locuri de muncă” şi, implicit, în favoarea investiţiei.

Lege cu dedicaţie pentru proiect

În timpul Guvernului Victor Ponta, în schimb, a fost promovată o lege cu dedicaţie pentru proiect, care a căzut la vot în Parlament după o serie de proteste masive ce au avut loc în septembrie 2013, la Bucureşti şi Cluj-Napoca. După ce a semnat proiectul de lege, Ponta a ieşit public şi a declarat că se va abţine de la votul legii în Parlament, dar, în final, a votat împotrivă pe fondul protestelor ce avuseseră loc în ţară. Această situaţie este speculată deseori de avocaţii Gabriel Resources în cadrul dezbaterilor, care critică schimbarea de poziţie a premierului României. Partea română încearcă să convingă Tribunalul că fostul premier a avut o atitudine neutră.

”(…) Este clar că Guvernul Ponta şi domnul Ponta însuşi, în calitatea sa de prim-ministru, au susţinut Proiectul. Însuşi prezentarea proiectului de lege către Parlament este o dovadă a sprijinului. Dacă ar fi fost adoptată, Legea Roşia Montană ar fi facilitat şi accelerat foarte mult Proiectul şi ar fi depăşit multe dintre obstacolele de reglementare cu care se confruntase. Dl. Ponta a făcut şi declaraţii publice în sprijinul proiectului. Chiar şi după depunerea legii în Parlament, el a continuat să facă declaraţii publice în sprijinul Proiectului, deşi a recunoscut că «a subestimat nivelul de opoziţie faţă de Proiect şi lege»”, astfel este prezentată poziţia Guvernului din perioada anului 2013.

Avocaţii României susţin că, contrar celor sugerate de către reclamanţi (Gabriel Resources), Victor Ponta nu şi-a schimbat niciodată poziţia faţă de proiect. ”Nu există nimic necorespunzător în conduita domnului Ponta. Ţinând cont de circumstanţe, el a vrut să fie neutru în calitatea sa de prim-ministru, deoarece proiectul a fost, după cum a spus, foarte controversat. Şi acesta este într-adevăr modul în care domnul Ponta şi-a explicat poziţia în declaraţia de martor. El spune: «Disting între calitatea mea de deputat şi premier. Am simţit că este mai bine să menţin o poziţie neutră şi, aşadar, să mă abţin de la vot». În calitate de premier, Victor Ponta a declarat în iulie 2013, cu câteva luni înainte ca Legea Roşia Montană să fie înaintată Parlamentului, citez: «Cred că decizia finală într-un proiect atât de controversat, cu avantaje şi dezavantaje, poate fi luată doar de Parlament»”, a afirmat un avocat al Statului Român în timpul audierilor.

Următoarea etapă de audieri publice se va desfăşura în perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2020 la Paris. Membrii completului au decis că dezbaterile care nu sunt secrete vor putea fi văzute public după câteva zile, doar la sediul Băncii Mondiale din Washington.

Anterior, într-un răspuns al părţii române la plângerea companiei miniere se afirmă următoarele: ”Un stat nu poate impune oamenilor săi un proiect minier. Dacă ONG-urile contestă proiectul în faţa instanţelor sau în alt mod, pe străzi, statul, într-o democraţie, nu le poate împiedica să facă acest lucru. Îşi poate apăra acţiunile şi avizele în instanţă, la fel cum au făcut autorităţile statului în acest caz de mai bine de 15 ani, dar nu poate îndrepta instanţele sale să nu ia în considerare legile şi procedurile aplicabile – şi cu atât mai puţin, să nu ia în considerare deciziile luate de către instanţe”.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania solicită Statului Român despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. Statul român este reprezentat în litigiul cu Gabriel Resources de către consorţiul format din casa elveţiană de avocatură Lalive din Geneva şi firma românească Leaua şi Asociaţii. De cealaltă parte, acţionarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case şi pe avocaţii români de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.

sursa: adevarul.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...