Ziarul Unirea

Primul mare praznic al anului Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

    În fiecare an, pe 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.
lCum ajunge să-L cunoască Sfântul Ioan Botezătorul pe Hristos?
Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezatorul a săltat în pântecele maicii sale, în momentul în care Elisabeta se întâlneşte cu Fecioara Maria, atunci când aceasta Îl purta în pântece pe Domnul. Deşi a săltat în pântece, Ioan afirma că „nu-L ştia pe Domnul” (Ioan 1, 31). Această mărturisire a lui Ioan este adevărată, căci el nu putea cunoaşte din proprie experienţă că Cel purtat în pântecele Mariei este Fiul lui Dumnezeu. Părintele Dumitru Stăniloae, comentând acest episod, spune că Ioan „a simţit venind din Acela o lumină, sau de la Duhul Sfânt din El, care l-a făcut să salte de bucurie. Sunt cunoştinţe care apar în noi în chip tainic, fără niciun efort al nostru de a le câştiga”. Răspunsul la întrebarea „Cum ajunge să-L cunoască Sfântul Ioan Botezătorul pe Hristos?”, îl găsim la Evanghelistul Ioan (In 1, 34), care redă mărturia Botezătorului: „Cel ce m-a trimis pe mine să botez cu apă, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorându-Se şi rămânând peste El, Acesta este Cel ce botează cu Duhul Sfânt. Şi am văzut şi mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu” (In 1, 33-34). Părintele Dumitru Stăniloae tâlcuieşte acest eveniment astfel: „Dumnezeu îl poate face pe om să audă în formă omenească ceea ce vrea El să-i spună şi să vadă în forma în care văd ochii omeneşti voinţa Sa dintr-un anumit moment. Ioan a fost prooroc când Dumnezeu i-a spus cum va cunoaşte pe Fiul Său întrupat şi a fost apostol când a văzut pe Duhul Sfânt pogorât peste Hristos şi a auzit glasul Tatălui cu privire la El. Cum putea vorbi omeneşte Fiul lui Dumnezeu întrupat, aşa şi Tatăl Lui a putut „vorbi” sau face pe Ioan să-L audă vorbind. Se arată şi în aceasta că omul este după chipul lui Dumnezeu”.
lMisiunea Sfântului Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia şi de a-L descoperi pe Acesta şi a-L face cunoscut lui Israel.
lIoan Botezătorul – model al smereniei
În condiţiile în care, omul căzut în păcat nu mai doreşte să se afirme decât pe sine, se vrea atotputernic şi suveran peste tot şi toate, Sfântul Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Hristos, afirma despre sine: „Nu sunt vrednic, ca plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintei” (In 1, 27). Deşi afirma de două ori: „Iată Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridică păcatul lumii”, iar după botezul Domnului în Iordan: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El”, mărturiseşte: „Eu trebuie să mă micşorez, iar El trebuie să crească”. Pare nefiresc ca un om să dorească să se micşoreze, cu scopul ca aproapele său să sporească. Firesc îi este omului căzut din har să dorească a creşte şi a se îmbogăţi pe seama şi în dauna celorlalţi. Semenii trebuie să existe pentru un om căzut în păcat, doar să-l admire şi să-i slujească. Ioan Botezătorul ne poate fi tuturor îndreptar spre a birui mândria. Trebuie să reţinem că avem capacitatea de a ieşi din noi şi a ne jertfi pentru aproapele nostru.
Îngerul Gavriil spune despre Ioan: „Că nu se va scula între cei născuţi din femei altul mai mare decât Ioan Botezătorul”. Regele Irod a vrut să-l omoare pe Ioan, crezând că el este împăratul Iudeei, cel prezis de prooroci. Rolul Sf. Ioan Botezătorul a fost de a trezi în poporul lui Israel credinţa în Hristos. De aceea el mai este numit şi Înaintemergătorul Domnului. Din Evanghelie aflăm că regele Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sf. Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus, deoarece îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. Ioan a fost înmormântat în Samaria, mormântul său fiind profanat în timpul împăratului Iulian Apostatul, în anul 362. O parte din moaşte a fost arsă, iar cealaltă parte a fost dusă la Ierusalim, apoi la Alexandria. La 27 mai 395, moaştele au fost aşezate în biserica ce îi poartă numele. Despre capul sfântului nu se cunosc multe lucruri. El a fost de trei ori pierdut şi apoi găsit, astăzi aflându-se la Roma.
Ioan este nume iudaic: „Iohanan”, prescurtare din Iehohanan şi înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion, Ioan Ioana, Ionel, Nelu, Ionuţ, Ionela etc. Biserica i-a închinat lui Ioan şase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).
La mulţi ani celor ce poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul!

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419