Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă
Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă
Apeductul considerat de istorici primul din Transilvania a fost folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului Alba Iulia cu apă.
Alba Iulia medievală a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în timpul lui Gabriel Bethlen, ales principe al Transilvaniei în 1613. Mare amator de muzică şi artă aduce la Alba Iulia oameni de cultură renumiţi, mai ales după ce întemeiază Academia de obşte.
Cel mai renumit a fost Martin Opitz, considerat părintele literaturii de limbă germană. În timpul său sunt construite cele două bastioane de apărare ale Cetăţii medievale şi se fac lucrări la la Palatul Principilor, situat acum în spatele statuii lui Mihai Viteazul.
Apeductul:tuburi ceramice de 7 kilometri
Una dintre cele mai mari realizări edilitare la care şi-a adus aportul a fost primul apeduct din Transilvania, care a alimentat Cetatea din Alba Iulia cu apă.
„Este primul apeduct din Transilvania de care se ştie. A fost cercetat la începutul secolului XX de cel care a pus bazele primelor colecţii ale Muzeului Naţional al Unirii. Aici se şi păstrează mai multe tuburi ceramice cu ajutorul cărora s-a făcut alimentarea cu apă pe o distanţă de aproximativ 7 kilometri, la o diferenţă de nivel de 300 de metri. Adalbert Cserni a coordonat şi lucrările de cercetare arheologică şi a făcut şi fotografiile din timpul săpăturilor, care se păstrează la Muzeul Unirii“, explică Dan Anghel de la Muzeul Naţional al Unirii.
Apeductul avea punctul de plecare la poalele dealului „Mamut“, colina care străjuieşte oraşul Alba Iulia, în zona cunoscută drept „Fântâna Hoţilor“. Sistemul de transport al apei este considerat unul ingenios pentru Transilvania secolului XVII. Tuburile din ceramică erau montate pe un pat de cărămidă şi acoperite cu mortar în care se punea adaos de cărămidă pentru hidraulicizare. Potrivit istoricului, întrucât panta era foarte mare, din loc în loc erau montate sisteme de scădere a presiunii apei, pentru a nu distruge conductele din ceramică.
Sursa: historia.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Ziua mondială a teatrului, marcată la data de 27 Martie Artiştii şi publicul din toată lumea celebrează la data de 27 martie, Ziua mondială a teatrului. Aniversată în fiecare an , a fost instituită în 1961, de Institutul Internaţional de Teatru (ITI), iar din 1962, a devenit un eveniment anual, organizat de centrele ITI şi […]
27 martie 1918: UNIREA Basarabiei cu România, prima provincie care s-a reîntregit în hotarele româneşti
27 martie 1918: UNIREA Basarabiei cu România, prima provincie care s-a reîntregit în hotarele româneşti Basarabia a fost prima provincie care s-a reîntregit în hotarele româneşti, la data de 27 martie 1918. Unirea a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea principiului autodeterminării, până la despărţirea de imperiul multinaţional în care provincia româneasca […]
26 martie: Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil, cel care a adus vestea cea buna Fecioarei Maria, vestitorul Întrupării Fiului lui Dumnezeu
26 martie: Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil, cel care a adus vestea cea buna Fecioarei Maria, vestitorul Întrupării Fiului lui Dumnezeu Marţi, 26 martie 2024, românii prăznuiesc Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil, fiind, practic, una dintre cele trei zile din an în care este prăznuit Sfântul Arhanghel Gavriil. Sfântul Arhanghel Gavriil este cel care a adus vestea […]
