Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă
Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă
Apeductul considerat de istorici primul din Transilvania a fost folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului Alba Iulia cu apă.
Alba Iulia medievală a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în timpul lui Gabriel Bethlen, ales principe al Transilvaniei în 1613. Mare amator de muzică şi artă aduce la Alba Iulia oameni de cultură renumiţi, mai ales după ce întemeiază Academia de obşte.
Cel mai renumit a fost Martin Opitz, considerat părintele literaturii de limbă germană. În timpul său sunt construite cele două bastioane de apărare ale Cetăţii medievale şi se fac lucrări la la Palatul Principilor, situat acum în spatele statuii lui Mihai Viteazul.
Apeductul:tuburi ceramice de 7 kilometri
Una dintre cele mai mari realizări edilitare la care şi-a adus aportul a fost primul apeduct din Transilvania, care a alimentat Cetatea din Alba Iulia cu apă.
„Este primul apeduct din Transilvania de care se ştie. A fost cercetat la începutul secolului XX de cel care a pus bazele primelor colecţii ale Muzeului Naţional al Unirii. Aici se şi păstrează mai multe tuburi ceramice cu ajutorul cărora s-a făcut alimentarea cu apă pe o distanţă de aproximativ 7 kilometri, la o diferenţă de nivel de 300 de metri. Adalbert Cserni a coordonat şi lucrările de cercetare arheologică şi a făcut şi fotografiile din timpul săpăturilor, care se păstrează la Muzeul Unirii“, explică Dan Anghel de la Muzeul Naţional al Unirii.
Apeductul avea punctul de plecare la poalele dealului „Mamut“, colina care străjuieşte oraşul Alba Iulia, în zona cunoscută drept „Fântâna Hoţilor“. Sistemul de transport al apei este considerat unul ingenios pentru Transilvania secolului XVII. Tuburile din ceramică erau montate pe un pat de cărămidă şi acoperite cu mortar în care se punea adaos de cărămidă pentru hidraulicizare. Potrivit istoricului, întrucât panta era foarte mare, din loc în loc erau montate sisteme de scădere a presiunii apei, pentru a nu distruge conductele din ceramică.
Sursa: historia.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Curiozități despre MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859. Unirea Principatelor Române, aspecte mai puțin cunoscute
Curiozități despre MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859. Unirea Principatelor Române, aspecte mai puțin cunoscute În data de 24 ianuarie sărbătorim la Mica Unire din 1859 sau Unirea Principatelor Române, care a reprezentat un punct de însemnătate crucială în istoria românilor și primul pas important în direcția înfăptuirii statului național român. Pe 24 ianuarie 1859, […]
23 ianuarie: Ziua internațională a scrisului de mână (Handwriting Day). Ce spune scrisul despre personalitatea noastră
23 ianuarie: Ziua internațională a scrisului de mână (Handwriting Day). Ce spune scrisul despre personalitatea noastră În fiecare an, în data de 23 ianuarie este serbată Ziua scrisului de mână (National Handwriting Day), instituită cu scopul de a ne aminti frumusețea și unicitatea acestei forme de artă, numită caligrafie, dar și necesitatea folosirii semnăturii de […]
Pe 23 ianuarie creștinii îi prăznuiesc pe Sfântul Sfințit Mucenic Clement al Ancirei și Sfântul Mucenic Agatanghel
Pe 23 ianuarie creștinii îi prăznuiesc pe Sfântul Sfințit Mucenic Clement al Ancirei și Sfântul Mucenic Agatanghel Biserica Ortodoxă îi prăznuiește, în data de 23 ianuarie, pe Sfântul Sfințit Mucenic Clement al Ancirei și Sfântul Mucenic Agatanghel. Sfântul Clement s-a născut în jurul anului 280, în cetatea Ancira (Ankara de astăzi), aflată în ținutul Galatei […]