Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă

Ioana Oprean

Publicat

în

Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă

Apeductul considerat de istorici primul din Transilvania a fost folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului Alba Iulia cu apă. Alba Iulia medievală a cunoscut  o dezvoltare remarcabilă în timpul lui Gabriel Bethlen, ales principe al Transilvaniei în 1613. Mare amator de muzică şi artă aduce la Alba Iulia oameni de cultură renumiţi, mai ales după ce întemeiază Academia de obşte.

Cel mai renumit a fost Martin Opitz, considerat părintele literaturii de limbă  germană. În timpul său sunt construite cele două bastioane de apărare ale Cetăţii medievale şi  se fac lucrări la la Palatul Principilor, situat acum în spatele statuii lui Mihai Viteazul.

Apeductul:tuburi ceramice de 7 kilometri

Una dintre cele mai mari realizări edilitare la care şi-a adus aportul a fost  primul apeduct din Transilvania, care a alimentat Cetatea din Alba Iulia cu apă.

„Este primul apeduct din Transilvania de care se ştie. A fost cercetat la începutul secolului XX de cel care a pus bazele primelor colecţii ale Muzeului Naţional al Unirii. Aici se şi păstrează mai multe tuburi ceramice cu ajutorul cărora s-a făcut alimentarea cu apă pe o distanţă de aproximativ 7 kilometri, la o diferenţă de nivel de 300 de metri. Adalbert Cserni a coordonat şi lucrările de cercetare arheologică şi a făcut şi fotografiile din timpul săpăturilor, care se păstrează la Muzeul Unirii“, explică Dan Anghel de la Muzeul Naţional al Unirii.

Apeductul avea punctul de plecare la poalele dealului „Mamut“, colina care străjuieşte oraşul Alba Iulia, în zona cunoscută drept „Fântâna Hoţilor“. Sistemul de transport al apei este considerat unul ingenios pentru Transilvania secolului XVII. Tuburile din ceramică erau montate pe un pat de cărămidă şi acoperite cu mortar în care se punea adaos de cărămidă pentru hidraulicizare. Potrivit istoricului, întrucât panta era foarte mare, din loc în loc erau montate sisteme de scădere a presiunii apei, pentru a nu distruge conductele din ceramică.

Sursa: historia.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

28 octombrie: Mihai Viteazul câștigă bătălia de la Șelimbăr. În drumul său spre Alba Iulia, a fost primit cu entuziasm de populație

Ioana Oprean

Publicat

în

28 octombrie: Mihai Viteazul câștigă bătălia de la Șelimbăr. În drumul său spre Alba Iulia, a fost primit cu entuziasm de populație Bătălia de la Șelimbăr (germană Schellenberg) a avut loc pe 18 octombrie (s.v) / 28 octombrie (s.n) 1599 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Transilvaniei condusă […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

27 octombrie 1687: Semnarea Tratatului de la Blaj. Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe transilvane să primească la iernat trupele imperiale

Ioana Oprean

Publicat

în

27 octombrie 1687: Semnarea Tratatului de la Blaj La 27 octombrie, în 1687, era semnat Tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe transilvane să primească la iernat trupele imperiale. În Transilvania, după domniile autoritare ale principilor Gabriel Bethlen și a celor doi Gheorghe Râkoczi, otomanii și-au impus fidelii începând cu Acațiu […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

27 octombrie: Sfântul Dimitrie cel Nou sau Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, celebrat de creștinii ortodocși

Ioana Oprean

Publicat

în

După sărbătoarea Marelui Mucenic, pe 27 octombrie este celebrat Sfântului Dimitrie cel Nou sau Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte se păstrează în Catedrala patriarhală. Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou adună, timp de trei zile, mii de pelerini pe Dealul Patriarhiei din Capitală, care vin să atingă raclele cu moaştele Sfinţilor şi bucata […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Copyright © 2004 - 2025 Ziarul Unirea