Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă
Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă
Apeductul considerat de istorici primul din Transilvania a fost folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului Alba Iulia cu apă.
Alba Iulia medievală a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în timpul lui Gabriel Bethlen, ales principe al Transilvaniei în 1613. Mare amator de muzică şi artă aduce la Alba Iulia oameni de cultură renumiţi, mai ales după ce întemeiază Academia de obşte.
Cel mai renumit a fost Martin Opitz, considerat părintele literaturii de limbă germană. În timpul său sunt construite cele două bastioane de apărare ale Cetăţii medievale şi se fac lucrări la la Palatul Principilor, situat acum în spatele statuii lui Mihai Viteazul.
Apeductul:tuburi ceramice de 7 kilometri
Una dintre cele mai mari realizări edilitare la care şi-a adus aportul a fost primul apeduct din Transilvania, care a alimentat Cetatea din Alba Iulia cu apă.
„Este primul apeduct din Transilvania de care se ştie. A fost cercetat la începutul secolului XX de cel care a pus bazele primelor colecţii ale Muzeului Naţional al Unirii. Aici se şi păstrează mai multe tuburi ceramice cu ajutorul cărora s-a făcut alimentarea cu apă pe o distanţă de aproximativ 7 kilometri, la o diferenţă de nivel de 300 de metri. Adalbert Cserni a coordonat şi lucrările de cercetare arheologică şi a făcut şi fotografiile din timpul săpăturilor, care se păstrează la Muzeul Unirii“, explică Dan Anghel de la Muzeul Naţional al Unirii.
Apeductul avea punctul de plecare la poalele dealului „Mamut“, colina care străjuieşte oraşul Alba Iulia, în zona cunoscută drept „Fântâna Hoţilor“. Sistemul de transport al apei este considerat unul ingenios pentru Transilvania secolului XVII. Tuburile din ceramică erau montate pe un pat de cărămidă şi acoperite cu mortar în care se punea adaos de cărămidă pentru hidraulicizare. Potrivit istoricului, întrucât panta era foarte mare, din loc în loc erau montate sisteme de scădere a presiunii apei, pentru a nu distruge conductele din ceramică.
Sursa: historia.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23-24 iunie 2026 | Noaptea de Sânziene: Magia celei mai misterioase nopți din vara românească, noaptea în care „se deschid cerurile”
Noaptea de Sânziene: Magia celei mai misterioase nopți din vara românească, noaptea în care „se deschid cerurile” În fiecare an, în noaptea de 23 spre 24 iunie, satul românesc retrăiește una dintre cele mai vechi și mai fascinante sărbători ale sale: Noaptea de Sânziene. Învăluită în mister, legende și ritualuri transmise din generație în generație, […]
Cum se face vișinata de casă: Rețete de preparare a vișinatei, băutură tradițională românească
Cum se face vișinata de casă: Rețete de preparare a vișinatei, băutură tradițională românească Vișinata este una dintre cele mai apreciate băuturi tradiționale românești, obținută prin macerarea vișinelor în alcool și zahăr. Cu o aromă intens fructată, o culoare rubinie spectaculoasă și un gust echilibrat între dulce și acrișor, vișinata este prezentă de generații în […]
Solstițiul de vară 2026: Cea mai lungă zi a anului aduce începutul verii astronomice
Solstițiul de vară 2026: Cea mai lungă zi a anului aduce începutul verii astronomice 21 iunie 2026 va marca unul dintre cele mai spectaculoase momente astronomice ale anului: solstițiul de vară, clipa în care Soarele atinge punctul cel mai înalt pe bolta cerească pentru observatorii din emisfera nordică. Duminică, 21 iunie 2026, la ora 11:24, […]








