Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă
Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă
Apeductul considerat de istorici primul din Transilvania a fost folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului Alba Iulia cu apă.
Alba Iulia medievală a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în timpul lui Gabriel Bethlen, ales principe al Transilvaniei în 1613. Mare amator de muzică şi artă aduce la Alba Iulia oameni de cultură renumiţi, mai ales după ce întemeiază Academia de obşte.
Cel mai renumit a fost Martin Opitz, considerat părintele literaturii de limbă germană. În timpul său sunt construite cele două bastioane de apărare ale Cetăţii medievale şi se fac lucrări la la Palatul Principilor, situat acum în spatele statuii lui Mihai Viteazul.
Apeductul:tuburi ceramice de 7 kilometri
Una dintre cele mai mari realizări edilitare la care şi-a adus aportul a fost primul apeduct din Transilvania, care a alimentat Cetatea din Alba Iulia cu apă.
„Este primul apeduct din Transilvania de care se ştie. A fost cercetat la începutul secolului XX de cel care a pus bazele primelor colecţii ale Muzeului Naţional al Unirii. Aici se şi păstrează mai multe tuburi ceramice cu ajutorul cărora s-a făcut alimentarea cu apă pe o distanţă de aproximativ 7 kilometri, la o diferenţă de nivel de 300 de metri. Adalbert Cserni a coordonat şi lucrările de cercetare arheologică şi a făcut şi fotografiile din timpul săpăturilor, care se păstrează la Muzeul Unirii“, explică Dan Anghel de la Muzeul Naţional al Unirii.
Apeductul avea punctul de plecare la poalele dealului „Mamut“, colina care străjuieşte oraşul Alba Iulia, în zona cunoscută drept „Fântâna Hoţilor“. Sistemul de transport al apei este considerat unul ingenios pentru Transilvania secolului XVII. Tuburile din ceramică erau montate pe un pat de cărămidă şi acoperite cu mortar în care se punea adaos de cărămidă pentru hidraulicizare. Potrivit istoricului, întrucât panta era foarte mare, din loc în loc erau montate sisteme de scădere a presiunii apei, pentru a nu distruge conductele din ceramică.
Sursa: historia.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Mesaje de SFANTUL STEFAN 2025. URARI și FELICITARI care pot fi transmise prin SMS de Sf Ștefan În data de 27 decembrie, a treia zi de Crăciun, este sărbătorit Sfântul Ștefan, primul martir creștin condamnat la moarte de către iudeii din Ierusalim. Numele este de origine greacă şi înseamnă „coroana”. De altfel, la găsirea moaştelor […]
Nume care se sărbătoresc de SFÂNTUL ȘTEFAN 2025. Cui urăm „La mulți ani!” pe 27 decembrie
Nume care se sărbătoresc de SFÂNTUL ȘTEFAN 2025. Cui urăm „La mulți ani!” pe 27 decembrie de Sf. Ștefan În a treia zi a Crăciunului, în data de 27 decembrie, îl sărbătorim pe Sfântul Ștefan, primul martir creștin condamnat la moarte de autoritățile iudaice din Ierusalim. Peste 270.000 de români își serbează ziua onomastică pe […]
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Ștefan 2025. Peste 400.000 de romani își celebrează onomastica
Nume derivate sărbătorite de Sfântul Ștefan 2025. Ce nume de își sărbătoresc onomastica de Sf. Ștefan Originea numelui Ștefan Acest nume provine de la forma de origine grecească a cuvântului „Stephanos”, semnificația lui fiind foarte clară, datorită identității acestuia, care simbolizează termenul pentru „coroană”. Așadar, numele Ștefan are legătură cu cel al unei persoane care […]