Președinții Curților de Apel acuză Guvernul de „subordonarea justiției”: „Este un nou atac asupra independenței puterii judecătorești”

Președinții Curților de Apel acuză Guvernul de „subordonarea justiției”: „Este un nou atac asupra independenței puterii judecătorești”

Reuniți la Oradea în perioada 3–5 iunie 2026, președinții curților de apel din România lansează un avertisment dur la adresa Guvernului și a clasei politice, acuzând o nouă tentativă de subordonare a puterii judecătorești și de afectare a independenței judecătorilor prin modificările propuse în materia salarizării.

Într-o poziție comună adoptată la finalul reuniunii, conducătorii instanțelor de apel susțin că executivul urmărește transformarea justiției „dintr-o putere independentă într-o funcție aflată sub controlul executivului”, prin măsuri adoptate fără consultare și fără respectarea garanțiilor constituționale ale independenței magistraților.

„Campania susținută și coordonată de discreditare a justiției a urmărit slăbirea independenței judecătorilor și anularea justiției ca putere în stat”, afirmă semnatarii documentului.

„Guvernul a demonstrat că poate interveni discreționar asupra independenței judecătorilor”

Potrivit președinților curților de apel, schimbările legislative operate în ultimii ani asupra statutului judecătorilor au fost impuse „de pe poziții de forță”, fără dialog instituțional real, iar noul proiect de salarizare reprezintă continuarea acestui proces.

„Prin modificările abrupte aduse statutului judecătorilor, luate de pe poziții de forță, fără dialog și consultare, Guvernul a arătat că poate interveni discreționar asupra garanțiilor independenței acestora, iar modificările preconizate în materia salarizării reprezintă o nouă etapă a acestui proces”, se arată în document.

Magistrații critică în mod direct proiectul de salarizare promovat de executiv, pe care îl consideră incompatibil cu principiile fundamentale ale statului de drept.

„Noul proiect de salarizare, promovat de un guvern demis, așază explicit reprezentanții puterii judecătorești sub cei ai puterii legislative și executive, fapt incompatibil cu rigorile statului de drept și ale democrației constituționale”, avertizează aceștia.

„Un judecător care își negociază existența cu cei pe care îi controlează nu mai este independent”

În opinia președinților curților de apel, independența financiară reprezintă una dintre garanțiile esențiale ale independenței justiției.

„Un judecător obligat să își negocieze permanent condițiile materiale de existență cu cei ale căror acte trebuie să le cenzureze nu mai beneficiază de independența necesară exercitării funcției sale”, subliniază documentul.

Aceștia atrag atenția că efectele unor astfel de politici nu se răsfrâng doar asupra corpului magistraților, ci în primul rând asupra cetățenilor.

„Victimele acestei politici sunt cetățenii care riscă să fie lipsiți de protecția unei justiții cu adevărat independente”, afirmă semnatarii.

Trei condiții considerate esențiale pentru independența justiției

Președinții curților de apel solicită Guvernului și Parlamentului respectarea unor standarde pe care le consideră fundamentale:

• asigurarea independenței financiare a fiecărui judecător printr-un sistem de salarizare stabil, predictibil și transparent;
• corelarea remunerației cu responsabilitatea funcției, restricțiile profesionale, volumul de activitate și complexitatea cauzelor;
• stabilirea unor coeficienți de salarizare care să reflecte egalitatea constituțională dintre puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului.

„Diminuarea veniturilor este inadmisibilă”

Magistrații resping categoric orice măsură care ar conduce la reducerea veniturilor aflate în plată, indiferent de forma juridică utilizată.

„Diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat pentru a ajunge la acest scop: reducerea sporurilor, plafonări, recalculări, eliminarea unor componente salariale sau alte măsuri similare.”

De asemenea, aceștia califică drept „o aberație logică și juridică” situația în care promovarea sau dobândirea unei vechimi mai mari în funcție ar conduce la scăderea veniturilor, avertizând că o asemenea măsură ar putea bloca activitatea instanțelor.

Totodată, președinții curților de apel critică soluțiile temporare de tipul sumelor compensatorii, despre care afirmă că „denotă intenția clasei politice de control discreționar asupra puterii judecătorești”.

Acuzații de „guvernare iliberală” și apel către clasa politică

În finalul poziției publice, magistrații formulează una dintre cele mai dure critici la adresa actualei conduceri politice, cerând oprirea imediată a măsurilor care, în opinia lor, afectează independența justiției.

„Reiterăm solicitarea adresată clasei politice de a stopa acest nou atac la adresa puterii judecătorești, caracteristic unei guvernări iliberale care subminează statul de drept și conduce la slăbirea sau chiar distrugerea mecanismelor de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor”, transmit președinții curților de apel.

Potrivit acestora, independența justiției nu reprezintă un privilegiu al judecătorilor, ci o garanție fundamentală pentru protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor într-un stat democratic.

foto – Curtea de Apel Alba Iulia (arhivă; cu rol ilustrativ)