Rămâi conectat

Curier Județean

Președintele României, Klaus Iohannis sesizează CCR ca neconstituțională o lege privind orașul Teiuș din județul Alba. Textul integral al sesizării

Publicat

în

Președintele României, Klaus Iohannis sesizează CCR ca neconstituțională o lege privind orașul Teiuș din județul Alba. Textul integral al sesizării

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș, din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, în proprietatea privată a orașului Teiuș și pentru modificarea Legii nr. 54/2018 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.ˮ – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba

Vă prezentăm textul integral al sesizării:

Elit - Gustul Desăvârșit

București, 5 mai 2022

Domnului VALER DORNEANU

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE

asupra

Legii privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș, din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, în proprietatea privată a orașului Teiuș și pentru modificarea Legii nr. 54/2018 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.ˮ – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba

În data de 16 aprilie 2022, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș, din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba în proprietatea privată a orașului Teiuș și pentru modificarea Legii nr. 54/2018 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.ˮ – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba (L 106/2021, PL-x. 247/2021).

Prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și alin. (5), art. 52, art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 120 alin. (1), precum și art. 147 alin. (4) din Constituție, pentru motivele prezentate în cele ce urmează.

1. Art. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate prevede: „Art. 1. – Se aprobă trecerea din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al orașului Teiuș în proprietatea privată a orașului Teiuș a unei părți din terenul în suprafață de 74.496 mp., respectiv a terenului în suprafață de 29.430 mp. aferent blocurilor, caselor de locuit și anexelor gospodărești, precum și a curților și grădinilor din jurul acestora, cuprinse în Anexa care face parte integrantă din prezenta lege”.

În privința acestui transfer al dreptului de proprietate din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al orașului Teiuș în proprietatea privată a orașului Teiuș, semnalăm că procedura ce vizează „Trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat al aceluiași titular al dreptului de proprietate” este reglementată în art. 361 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care la alin. (2) prevede că: „Trecerea unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia se face prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București ori a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, dacă prin lege nu se dispune altfel”. În conformitate cu această procedură, în instrumentul de prezentare și motivare al hotărârii cu privire la trecerea unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încetării uzului sau interesului public local, actele încheiate cu nerespectarea acestei cerințe fiind lovite de nulitate absolută. Altfel spus, în situația trecerii unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia, legea are în vedere ca modalități de manifestare a dispoziției juridice, mijloace de drept administrativ, iar nu legea ca act al Parlamentului.

Față de cele de mai sus, considerăm că soluția legislativă criticată – ce face abstracție de manifestarea de voință a Consiliului Local Teiuș și de procedura administrativă – contravine nu numai principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție, prin raportare la dispozițiile art. 361 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ci și art. 120 alin. (1) din Constituție ce consacră principiul autonomiei locale.

2. Alineatul (1) al articolului 1 și Anexa din Legea nr. 54/2018, modificate potrivit art. 2 din legea dedusă controlului de constituționalitate, prevăd: „Art. 1. – (1) Se aprobă transmiterea unui teren în suprafață totală de 45.066 mp. situat în orașul Teiuș, județul Alba, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, în vederea realizării unor investiții de utilitate publică”.

În ceea ce privește transferul bunurilor aflate în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, potrivit dispozițiilor art. 860 alin. (3) din Codul civil: „Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale și invers se face în condițiile legii”.

Acest articol conține două teze: prima teză vizează bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului, iar teza a doua are în vedere bunurile aflate în domeniul public al statului, dar care nu fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Bunurile care nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice pot fi transferate din proprietatea publică a statului în cea a unităților administrativ-teritoriale în condițiile art. 292 din Codul administrativ. Astfel, art. 292 alin. (1) din Codul administrativ – ce prevede că: „Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a), care au în administrare bunul respectiv, dacă prin lege nu se dispune altfel”. – reprezintă procedura la care face trimitere teza a doua din conținutul art. 860 din Codul civil.

Or, bunul vizat de legea criticată – teren intravilan în suprafață de 45.066 mp identificat cu nr. cadastral 71137 Teiuș, CF 71137 și situat în Orașul Teiuș, Aleea Sportivă, județul Alba – nu reprezintă un bun proprietate publică exclusivă. În Anexa ce face parte integrantă din legea dedusă controlului de constituționalitate, acest teren are nr. MFP 147826 și este încadrat la codul de clasificare 8.10.06 în anexa nr.16 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. Precizăm că în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, imobilul cu nr. MFP 147826 face parte din infrastructura feroviară, proprietate publică a statului, iar administrarea acestuia se asigură de către Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – S.A în baza unui contract de concesiune. Totodată, potrivit art. 11 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 12/1998 „Infrastructura feroviară publică se compune din: a) liniile ferate de circulație, terenul aferent pe care sunt construite, precum și terenurile situate de o parte și de alta a axei căii ferate, care constituie zona de siguranță a infrastructurii feroviare;”.

Rezultă, așadar, că bunul al cărui transfer se dispune din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.ˮ – S.A., CUI MT 13633330 CUI RO 11054529, este nominalizat generic în categoria cuprinsă în Anexa 2 pct. 10 la Codul administrativ, intitulată: „Lista cuprinzând unele bunuri care aparțin domeniului public al statului”, cu următorul cuprins: „10. infrastructura căilor ferate, inclusiv tunelele și lucrările de artă”.

Însă, în privința acestei categorii de bunuri – similar raționamentului realizat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 384/2019 par. 57 referitor la reglementarea anterioară a proprietății publice a statului – nominalizarea în anexa Codului administrativ nu are semnificația declarării acestora ca obiect exclusiv al proprietății publice. Tot instanța constituțională, prin aceeași decizie, a stabilit că enumerarea din anexă are caracter exemplificativ, iar prin aceasta s-a încercat o delimitare, în principiu, a domeniului public al statului, a domeniului public județean și a domeniului public local al comunelor, orașelor și municipiilor. Subliniem că această jurisprudență a Curții Constituționale s-a conturat ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 54/2018 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.ˮ – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 8 martie 2018. De aceea, considerăm că orice intervenție legislativă ulterioară asupra acestui act normativ nu poate face abstracție de faptul că instanța constituțională a statuat că nominalizarea generică a bunului în anexa Codului administrativ nu are semnificația declarării acestuia ca obiect exclusiv al proprietății publice.

În aceste condiții, având în vedere că bunul supus transferului prin legea criticată nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice, în lipsa unei declarații exprese a legii organice, acesta ar fi trebuit trecut din proprietatea publică a statului în aceea a unității administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Local Teiuș, potrivit art. 292 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, procedură la care face trimitere teza a doua a art. 860 din Codul civil.

Astfel, prin nesocotirea dispozițiilor art. 860 din Codul Civil coroborat cu art. 292 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție.

Mai mult, nerespectarea procedurii legale și lipsa manifestării de voință a Consiliului Local Teiuș atrage și încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție ce consacră principiul autonomiei locale.

În acord cu jurisprudența constituțională, arhitectura proprietății publice neexclusive se întemeiază pe dispozițiile art. 102 alin. (1) teza finală și ale art. 120 alin. (1) din Constituție. Prin Decizia nr. 384/2019 mai sus citată se reține că: „[…] Și în situația trecerii bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor care fac obiect exclusiv al proprietății publice, aceasta nu se poate face prin efectul legii, ci, așa cum prevede art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, unitățile administrativ-teritoriale trebuie să facă o cerere în acest sens, adică să-și exprime acordul, acestea fiind obligate să justifice temeinic pentru fiecare caz, în note explicative anexate la inventar, creșterea sau diminuarea patrimoniului, potrivit art. 14 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unității administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 27 august 2002”. Prin aceeași decizie, Curtea reține că inexistența acordului unităților administrativ-teritoriale în ceea ce privește transferul bunurilor în patrimoniul acestora, inclusiv al celor din domeniul public reprezintă o încălcare a principiului constituțional al autonomiei locale, reglementat prin art. 120 alin. (1) din Constituție.

Deși prin OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ se abrogă procedura transferului de bunuri proprietate publică prevăzută în Legea nr. 213/1998, soluția legislativă cuprinsă în art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 – care prevedea că „trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face […] prin hotărâre a Guvernului” – a fost preluată de dispozițiile art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019, fiind completată cu sintagma „dacă prin lege nu se dispune altfel”.

Din această perspectivă, apreciem că jurisprudența Curții Constituționale se aplică mutatis mutandis și în ceea ce privește procedura stabilită în art. 292 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, prin Decizia nr. 537/2019 acest aspect a fost dezlegat chiar de instanța constituțională în sensul că: „Noua prevedere legală nu poate fi interpretată decât în conformitate cu Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, paragrafele 37, 41 și 55, respectiv că transferul unui bun, care nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice, din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se va realiza prin hotărâre a Guvernului”. Mai mult, în par. 55 din Decizia nr. 384/2019, Curtea Constituțională a reținut că introducerea „posibilității transferului prin lege, care nu poate fi supusă controlului instanțelor de contencios administrativ, ci numai controlului a priori ori a posteriori exercitat de Curtea Constituțională, conduce la inaplicabilitatea art. 52 din Legea fundamentală, într-un domeniu ce ține exclusiv de transferul dreptului de proprietate publică asupra bunurilor, de către Guvern, care exercită conducerea generală a administrației publice.”

Printr-o bogată jurisprudență, instanța constituțională a reținut că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu.

Totodată, acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, și transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine și prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituție ce consacră rolul Guvernului.

Dintr-o altă perspectivă, subliniem că există și o jurisprudență constantă prin care s-a statuat interdicția reglementării transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică prin lege cu caracter individual. (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013, Decizia nr. 574/2014, Decizia nr. 406/2016, Decizia nr. 118/2018, Decizia nr. 384/2019, Decizia nr. 537/2019, Decizia nr. 538/2019).

De altfel, prin Decizia nr. 538/2019, dar și prin Decizia nr. 537/2019, Curtea Constituțională a admis ca întemeiată și critica privind încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, deoarece nu au fost respectate „deciziile Curții Constituționale cu privire la interzicerea reglementării prin lege cu privire la un caz determinat, relevantă fiind Decizia nr. 118/2018”.

Totodată, în jurisprudența sa recentă, instanța constituțională a reținut într-o speță similară că: „(…) are o bogată jurisprudență în materia transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică (a statului sau a unităților administrativ-teritoriale), precum și cu privire la interdicția reglementării prin legi cu caracter individual, considerentele pe care s-au întemeiat deciziile de admitere a obiecțiilor de neconstituționalitate în cauzele soluționate în prealabil fiind aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză” (Decizia nr. 57/2022, par. 21).

Față de această jurisprudență constantă a Curții Constituționale, apreciem că Legea privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș, din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba în proprietatea privată a orașului Teiuș și pentru modificarea Legii nr. 54/2018 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.ˮ – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba contravine și dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție.

În concluzie, considerăm că soluția legislativă criticată – ce face abstracție de jurisprudența constituțională în materia transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică și a interdicției de a reglementa prin legi cu caracter individual – a fost adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității și a principiului autonomiei locale, precum și cu nesocotirea rolului constituțional al Parlamentului, al Guvernului, dar și cel al Curții Constituționale.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș, din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, în proprietatea privată a orașului Teiuș și pentru modificarea Legii nr. 54/2018 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.ˮ – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba este neconstituțională în ansamblul său.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

sursa: dcnews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Curier Județean

LIVE VIDEO|  Ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 103 ani de tradiție în învățământ

Publicat

în

LIVE VIDEO|  Ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 103 ani de tradiție în învățământ

Ceremonia de absolvire a Promoției anului 2022, la 103 ani de tradiție în învățămant a Colegiului ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, a avut loc joi, 26 mai 2022, în Cetatea Alba Carolina, Piața Cetății din Alba Iulia.

Festivitatea, ce marchează un sfârșit și totodată un început pentru tânăra generație absolventă, a debutat cu intonarea imnului național de stat al României.

Elit - Gustul Desăvârșit

ISTORICUL Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia:

„Ideea se pare că a prins contur după conferinţa profesorilor români din 2 decembrie 1918 şi s-a consolidat după 3 ianuarie 1919 când Consiliul Dirigent a hotărât preluarea şcolilor, cu întregul lor inventar, prin delegaţii desemnaţi de către prefecţii judeţelor.

Ziua în care s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor liceului care avea să primească numele simbolic de „Mihai Viteazul” este considerată luni, 3 februarie 1919, când s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor, printr-un serviciu divin oficiat la cele două biserici protopopeşti din oraş (ortodoxă şi greco-catolică) în prezenţa elevilor, profesorilor, oficialităţilor şi părinţilor.

În aceeaşi zi s-au instalat în funcţie şi primele cadrele didactice. Liceul de Stat „Mihai Viteazul” era de băieţi. Fetele erau primite numai ca particulare. Iniţial, liceul a funcţionat cu patru clase (127 elevi ordinari şi 45 particulari dintre care 37 fete) în localul fostei Şcoli Civile de Stat Maghiare.

În anul şcolar următor 1919/1920 s-au pus bazele bibliotecilor pentru profesori şi, separat pentru elevi şi se editează primul anuar al liceului.

La 25 iunie 1922 liceul este vizitat de ministrul învăţământului, Constantin Anghelescu, care, impresionat de ordinea şi disciplina din sălile de clasă dar şi de condiţiile improprii de lucru din localul şcolii, a promis suma de un milion de lei pentru începerea construcţiei unui nou local.

Mai apoi, Parlamentul României votează, în acest scop, suma de 25 milioane lei, astfel că lucrările la noul local (clădirea actuală) încep în aprilie 1923 pe terenul în suprafaţă de şapte iugăre şi 1032 stânjeni pătraţi (200/200 m) donaţi de către proprietarii Cirlea Ioan şi fiul. În următorii anii s-a continuat editarea anuarelor, a revistei de ştiinţă şi literatură „Gând tineresc” s-au îmbogăţit colecţiile bibliotecii, muzeului de istorie şi arheologie (în anul 1924 liceul a contribuit cu o colecţie de puşti, pistoale, săbii şi lănci la înfiinţarea muzeului memorial Avram Iancu, de la Vidra de Sus), de ştiinţe naturale, în curtea liceului a fost creată o mică grădină botanică. Au activat Societăţi de lectură: „George Coşbuc” „Ion Creangă”, Societatea muzicală „Iacob Mureşianu”, Clubul sportiv „Mihai Viteazul”, Societatea de Gimnastică şi Sport, Societăţi religioase „Lumina”, „Sfântul Gheorghe”a elevilor ortodoxi şi „Sfânta Maria”, „Sfântul Dumiru” a elevilor greco-catolici, Societatea de Cruce Roşie.
Deşi lucrările la noul local debutează în 1923 finalizarea construcţiei s-a realizat abia în 1940, astfel că începând cu anul şcolar 1940/1941 la 7 noiembrie debutează cursurile în actuala clădire.

Situaţia politică şi socială se agravează în următorii ani, influenţând negativ procesul de învăţământ. În anul şcolar 1944/1945, judeţul devine teatru de război iar liceul este evacuat, el fiind transformat în spital militar sovietic.

Din anul şcolar 1945/1946 liceul îşi reia cursurile în clădirea proprie. Începând cu acelaşi an şcolar apar primele măsuri de reorganizare a procesului de învăţământ, în funcţie de noua politică a guvernului dr. Petru Groza.

În următorii ani are loc curăţirea aparatului didactic de elementele „necorespunzătoare”, politizarea procesului de învăţământ, cenzurarea publicaţiilor liceului, apoi suspendarea lor, introducerea obligativităţii studierii limbii ruse, eliminarea din Planurile de învăţământ a limbii franceze, engleze, italiene.

În anul şcolar 1956/1957 liceului i se schimbă denumirea în Şcoala Medie Mixtă nr.1 iar la 1 septembrie 1960 se uneşte cu Şcoala Medie „Horea Cloşca şi Crişan” (fostul liceu de fete).

Astfel că se va renunţa la denumirea de Şcoală Medie şi se va reveni la cea de liceu – Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”.

Din anul şcolar 1977/1978 titulatura şcolii se schimbă devenind Liceul de matematică- fizică „Horea Cloşca şi Crişan” iar la data de 28 februarie 1999 liceului i se atribuie denumirea de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan”.

Cu toate schimbările şi transformările din domeniul politic, social, economic, educativ , o constantă se poate urmări în evoluţia de 92 ani ai şcolii şi anume că încă de la înfiinţare liceul s-a impus în peisajul alba-iulian ca un principal focar de cultură şi civilizaţie, el fiind pentru toate cele 91 de promoţii un loc care le-a oferit şansa cunoaşterii şi consolidării de concepte precum libertatea, toleranţa, corectitudinea, adevărul, unde au învăţat să treacă de la tradiţie la inovaţie , să aibă libertatea de a alege, de a nu copia, de a nu mima.

Drept urmare, întreaga activitate a cadrelor didactice s-a subordonat principiului că şcoala este pentru elevi un loc pentru muncă dar şi pentru viaţă, pentru a descoperi lucruri noi, a lega prietenii, a elabora proiecte, unele cu implicaţii extrem de profunde pentru viitor, pentru a primii şi a-şi asuma responsabilităţi.

Specificul liceului este dat în primul rând de climatul de învăţare şi de învăţământul de performanţă pe care urmăresc să-l realizeze cu consecvenţă şi profesorii şi elevii, rezultatele confirmând un evident progres, ceea ce conferă prestigiu acestui colegiu.

Eficienţa activităţii desfăşurată de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia poate fi măsurată prin aportul generaţiilor de absolvenţi care lansate în viaţă an de an, au devenit personalităţi de marcă în diferite domenii de activitate, au înălţat valorile spirituale, ştiinţifice, morale, artistice, tehnice, pentru promovarea libertăţii, a binelui, a utilului, a frumosului şi a adevărului.

Toate acestea dovedesc importanţa şi rolul acestei instituţii şcolare în viaţa comunităţii locale, naţionale şi chiar internaţionale. Drept urmare misiunea colegiului nostru, conturată în timp, este de forma cetăţeni activi, conştienţi de propria lor identitate în contextul local, naţional, european.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

FOTO| Săptămâna Prevenirii Criminalității în Alba: Polițiștii și elevii au dezbătut subiecte de interes precum PIN-ul și CVV2/CVC2-ul cardului, phishing-ul prin email și siguranța pe internet

Publicat

în

FOTO| Săptămâna Prevenirii Criminalității în Alba: Polițiștii și elevii au dezbătut subiecte de interes precum PIN-ul și CVV2/CVC2-ul cardului, phishing-ul prin email și siguranța pe internet

În cea de-a patra zi din Săptămâna Prevenirii Criminalității, poliţiştii din cadrul Compartimentului Analiza şi Prevenirea Criminalităţii, Biroului Siguranță Școlară precum și cei din cadrul subunităților urbane și rurale au desfășurat activități de prevenire a victimizării în mediul on-line.

Polițiștii le-au oferit explicații tinerilor legate de tipurile de fraude informatice: phishing-ul prin email, care este un mesaj electronic trimis către sute sau mii de destinatari, pretinzând a fi din partea unei surse legitime – prieten, instituție, magazine virtuale, phishing-ul prin telefon, care este o modalitate prin care o persoana pretinde că sună din partea unei surse de încredere cum ar fi banca, membru al familiei, autoritate și, apelând la tehnici de inginerie socială, solicită informații confidențiale cum sunt adresa, nume complet, datele părinților, fraudele pe platforme market place și alte subiecte de interes privind siguranța pe internet .

Elit - Gustul Desăvârșit

Polițiștii au prezentat și consecințele acestor fraude informatice, făcând totodată o serie de recomandări în vederea prevenirii implicării în diferite situații de victimizare, cum ar fi:

– să nu deschidă link-uri/ atașamente din email-uri/sms-uri nesolicitate,
– să nu comunice nimănui PIN-ul, datele înscrise pe card inclusiv codul CVV2/CVC2, date personale de identificare, orice alte informații de securitate aflate pe carduri sau parolele de securitate utilizate în tranzacționare (datele înscrise pe card trebuie cunoscute exclusiv de titular și trebuie completate doar când acesta efectuează cumpărături online pe site-uri securizate),
– să utilizeze parole puternice ( o parolă puternică are litere mari și mici, cifre și caractere speciale precum: @!#*) etc.

Ieri, 25 mai, activitățile au vizat prevenirea victimizării și a disparițiilor de minori.

Atât copiii aflați în centre de plasament din județ cât și sute de elevi care învață în unități de învățământ, au fost sfătuiți să nu plece de acasă fără înștiințarea părinților sau a tutorelui, să nu se încreadă în persoane necunoscute și să nu dea curs solicitării unor persoane străine de a-i însoți, indiferent de motivul invocat de acestea.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

FOTO| Elevii Colegiului Militar din Alba Iulia, la APEL pentru donare de sânge: Spirit social și responsabilitate civică, pentru semenii în nevoie

Publicat

în

FOTO| Elevii Colegiului Militar din Alba Iulia, la APEL pentru donare de sânge: Spirit social și responsabilitate civică, pentru semenii în nevoie

Centrul de Transfuzie Sanguină Alba a lansat recent un apel la donare. Necesitatea de sânge a Spitalului Județean și a pacienților internați depășește cantitatea de sânge colectat de la cetățeni ce aleg să doneze.

Astfel, mai mulți elevi de Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia au dat dovadă de spirit social și responsabilitate civică răspunzând pozitiv la APEL, pentru semenii în nevoie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Reprezentanții Centrului de Transfuzie Sanguină Alba au transmis mulțumiri publice, atât elevilor de la Colegiul Militar, cât și tuturor persoanelor ce au înțeles, în urma apelului, că sângele, la ora actuală, nu are înlocuitor, iar singura modalitate prin care poate fi asigurat necesarul de multe ori vital și componentele din spitale este aceea de a dona.

„Mulțumim elevilor de la Colegiul Militar , de asemenea tuturor persoanelor care au răspuns cu promptitudine solicitării noastre de a dona sânge.” au transmis reprezentații CTS Alba, reiterând invitația către alte persoane: „Vă așteptăm în continuare la donare!”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare