VIDEO: Povestea „Mocăniţei” din Alba Iulia spusă de expertul în patrimoniu al CFR, dl. ing. Radu Bellu

Astăzi, începând cu ora 17.00, zeci de albaiulieni interesaţi de povestea Mocăniţei din Alba Iulia, vechiul tren pe linie îngustă care făcea legătura cu Munţii Apuseni, au venit să se întâlnească cu expertul în patrimoniu al CFR, dl. ing. Radu Bellu, cel care a supravegheat restaurarea locomotivei ce a fost expusă, miercuri, lângă sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru, în zona unde trenul oprea în “Gara Mică”. Inginerul Radu Bellu le-a povestit celor prezenţi interesanta istorie a Mocăniţei. „Este un moment de cultură care rar se întâmplă într-o localitate. În puţine locuri din România, după distrugerile de patrimoniu sălbatice, apare totuşi o realizare. Am salvat o locomotivă. Am salvat totodată ideea de a păstra tot ce am avut în căile ferate vechi şi a ne întoarce puţin să ne gândim la nivelul tehnic de atunci, în plan comparativ cu Europa, şi să ne dăm seama cât de înaintaţi am fost. Locomotiva aceasta face o excepţie. Este o locomotivă de cale ferată îngustă, care a dat semnale în oraşul Alba Iulia pentru o perioadă scurtă,  timp de 2 ani de zile. Ea a fost fabricată în 1949 la Uzinele 23 August, fostele uzine Malaxa din Bucureşti. A fost fabricată din stricta necesitate, deoarece pe căile ferate înguste din România crescuse foarte mult traficul. Căile Ferate Române au avut 1001 km de cale ferată îngustă. Astăzi nu mai funcţionază nimic. De la Alba Iulia mergea la Zlatna, de la Zlatna mai era o mustaţă mică la nişte mine acolo, pe Valea Ampoiului. Aveam la Târgu Mureş un complex de căi ferate  de 176 de km, Târgu Mureş – Sovata – Band – Miheşu de Câmpie – Lechinţa, lângă Bistriţa. Aveam la Sibiu celebrele linii ale mocanilor din Valea Hârtibaciului, erau liniile de la Sibiu la Sighişoara. Se numeau liniile Cetăţilor Transilvane. În 1967-1968, cea din Sighişoara se desfinţează până la Agnita. Iar în 1992-1993 se defectează o locomotivă, deşi aveam încă o sută de locomotive, dar una s-a defectat ca să o poată lua un domn bine îmbrăcat şi să ia traficul, să zică e mai ieftin cu microbuzul şi să pună pe butuci şi linia de la Sibiu la Agnita, pe care colegii noştri astăzi se luptă cu greutate să facă faţă la furturi, la jafuri ş.a.m.d. Iată şi o excepţie, locomotiva despre care vorbim. Ea a avut noroc. „Născută” în 1949, face serviciu la Târgu Mureş. Lucrează pe liniile de la  Band-Lechinţa-Miheşu de Câmpie. La un moment dat este cerută la Sibiu. Lucrează şi acolo. Vine în 1980-1981 deoarece era foarte mare traficul, se lucra foarte mult pe Zlatna înainte de normalizarea liniei, în 1983. După ce şi-a terminat cariera aici, s-a dus la Sibiu, că acolo avea nevoie de ea. Ce s-a întâmplat la Sibiu? Nu a mai avut nevoie de ea, a scăzut traficul şi atunci a fost dată la Gurahonţ, în judeţul Arad, să facă aburi pentru florile din serele Căilor Ferate Române regionale din Timişoara. Şi am găsit-o la Gurahonţ, în judeţul Arad.

Prezent la întâlnire, primarul Mircea Hava a ţinut să precizeze, susţinându-l totodată şi domnul inginer Bellu, că atât pentru aducerea Mocăniţei cât şi pentru restaurarea ei, nu a fost cheluit niciun ban de la primărie. Ea fost primită cadou de la Remarul 16 Februarie S.A. Cluj-Napoca.  La eveniment au mai fost prezenţi viceprimarul Paul Voicu şi câţiva consilieri locali.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI