Portretele de altădată, din nou în tendințe. Albaiulianul Radu Chindriș, un colecționar de aparate vechi, reînvie tehnica fotografiei pe plăcuță de sticlă, cu argint

La mai multe secole distanță, Radu Chindriș, un tânăr fotograf reînvie tehnica fotografiei pe plăcuță de sticlă, cu argint și ne arată cum se făceau portretele de altădată. Născut pe 9 noiembrie 1980 la Alba Iulia, a studiat artele la Cluj Napoca, iar în 2003 s-a mutat la București unde și-a început cariera.

Într-o perioadă în care telefoanele inteligente şi aplicaţiile de editare foto se află la îndemâna oricui, fotograful de modă aplică, în studioul său din Bucureşti, o tehnică veche de sute de ani. Ambrotipia sau fotografia pe suport de sticlă a apărut pentru prima oară la mijlocul secolului XIX. În România această tehnică a fost adusă de fotograful Casei Regale Carol Popp de Szatmary, în 1860.

„Cel mai mult îmi place la fotografia pe colodiu umed unicitatea, faptul că nu mai putem recrea o imagine a doua oară.”

Alexandru Mărgineanu, profesor la catedra de Modă, Design Vestimentar precizează: ”Aici este un paradox frumos că foloseşte aparate de la 1800 şi ceva pentru a constitui şi a compune lucruri de foarte mare actualitate.”

Radu Chindriş este fotograf de aproape două decenii. Colaborează cu nume importante în domeniul modei însă fotografia clasică rămâne preferata sa: „În urmă cu câţiva ani, după ce am avut cumva nişte dezamăgiri în ceea ce priveşte echipamentul foto digital, facilitatea cu care se făceau imagini, am zis că e momentul să caut ceva mai autentic. Au fost câţiva ani de muncă, am evoluat încet şi într-un final am făcut ce mi-am dorit, fotografia de modă şi acum cred că e momentul să merg mai departe într-o altă direcţie în care trăiesc iarăşi emoţiile pe care le aveam când făceam fotografie pe film.”

Aşa a ajuns Radu Chindriş la aparatele de fotografiat vechi. După cinci ani de experimente, astăzi are studioul plin de aparate rare, iar pe unele le şi restaurează.

Procesul de prelucrare a fotografiilor pe sticlă nu este deloc simplu. Durează aproximativ 15 minute, timp în care fotograful pregăteşte totul ca la carte.

După 10 secunde de expunere, „filmul” se developează în camera obscură. Imaginea finală este formată din moleculele de argint care rămân pe suprafaţa lucioasă.

Se spune că o astfel de fotografie poate rezista o veşnicie, fără să se deterioreze. Aparatele însă nu sunt uşor de găsit.

„Aparatul ăsta l-am luat pe bucăţi. E foarte greu să găseşti totul în stare perfectă, de la acelaşi om”, povestește tânărul.

Radu Chindriş îşi doreşte ca într-o zi să poată să-şi dedice tot timpul fotografiei autentice. Şi să-i convingă pe cei din jur că un lucru vechi nu este neapărat şi învechit.

”Iată că folosind tehnică din asta veche ajunge la soluţii fantastic de frumoase”, spune profesorul Alexandru Mărgineanu.

Radu Chindriş nu este singurul fotograf care foloseşte în arta sa un procedeu din trecut. În România există deja comunităţi de oameni pasionaţi de ambrotipie. Lucru ce demonstrează că originalitatea dă bine pe sticlă.

[nggallery id=2823]

Sursa: digi24.ro

Sursa foto: Facebook

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI