Rămâi conectat

Ştirea zilei

Poarta a – III – a a Cetăţii Alba Carolina – Carte vie a barocului transilvănean

Publicat

în

Cetatea de tip Vauban din Alba Iulia a fost construită la scurt timp după instaurarea stăpânirii habsburgice în Transilvania, perioada principală de edificare a Cetăţii fiind cuprinsă între anii 1714 – 1738. Sculpura figurativă şi programul sculptural au fost influenţate de modele realizate pe şantierele de construcţii austriece de factură militară care, în timp, au corespuns perioadei de manifestare a barocului matur. Programul sculptural figurativ decorativ întâlnit la Cetatea Alba Carolina a fost un experiment unic şi nerepetat în sculptura transilvăneană a veacului al XVIII-lea, ceea ce face ca fortificaţia bastionară să reprezinte un unicat în contextul artei Europei răsăritene.
Astfel programului iconografic a Porţii a III-a a Cetăţii Vauban de la Alba Iulia i s-au imprimat caracteristici apropiate specifice unui baroc clasicizant. Tematica iconografică creată pentru împodobirea faţadelor Porţii a III-a, ce au avut ca scop glorificarea împăratului Carol al VI-lea, se va inspira din antichitatea romană, din timpul Imperiului Roman. Pentru a servi acest concept şi pentru a crea spaţiul ornamental pentru formele de reprezentare ale barocului clasicizant, Poarta a III-a a cetăţii, cea mai bogat decorată, adoptă din punct de vedere arhitectural forma şi volumul unui edicul prismatic încoronat de un acoperiş baroc mansardat, deasupra căruia se află amplasată statuia ecvestră a conducătorului Imperiului Austriac, Carol al VI-lea, care a domnit între anii 1711 – 1740.
Pentru reprezentarea grupului statuar ecvestru de glorificare a împăratului, echipa de sculptori condusă de Johann König, apelează la următoarele elemente vestimentare: împăratul este îmbrăcat în tunica scurtă de cavaler roman; peste aceasta poartă o cuirasă care lua forma torsului având la umeri unul sau două rânduri de solzi şi la bază lambrechinuri, fâşii de piele îmbrăcate cu metal, ce putea fi purtată doar de împărat şi ofiţerii superiori ai Imperiului Roman. Coiful imperial roman purtat de călăreţ întregeşte conceptul apartenenţei monarhului şi a Casei de Austria ca descendenţi din vechii împăraţi romani. Prezenţa monarhului în veacul al XVIII-lea este realizată prin protoma imprimată pe pieptul armurii, care reprezintă pajura bicefală austriacă ce poartă în gheare însemnele puterii imperiale habsburgice – sceptrul şi spada. La această compoziţie ecvestră, grandilocvenţa, una din trăsăturile barocului austriac ce servea Casa de Austria, este întărită prin mişcarea impetuoasă a armăsarului de luptă dată de gâtul încovoiat şi încordat care calcă în picioare pe învinşi – foşti soldaţi ai Imperiului Otoman.
Faţada răsăriteană a Porţii a III-a, din punct de vedere arhitectural şi structural este alcătuită din patru pilaştri masivi, articulaţi pe verticală cu coloane geminate, bosate şi aplatizate de factură dorică. Deasupra acestora se dezvoltă un antablament doric în care se remarcă o friză dublă divizată în două registre printr-o amplă cornişă ieşită în avans progresiv. În zona centrală a antablamentului, această cornişă ce împarte în două registre friza, ia forma unei acolade în care este amplasată stema Imperiului Austriac care este alcătuită din pajura bicefală încoronată cu aripile larg deschise şi care poartă pe piept blazonul Principatului Transilvaniei. În registrul superior al frizei antablamentului doric sunt reprezentate în tehnica mezzoreliefului stindarde, muschete, ţevi de tun încrucişate şi tobe din arsenalul învingătorului.
Deasupra pilaştrilor laterali se află două grupuri structurale realizate din câte doi prizonieri turci cu bustul gol înlănţuiţi de o coloană împodobită cu trofee otomane capturate contribuind astfel la reprezentarea fastuoasă a triumfului Imperiului Habsburgic asupra Imperiului Otoman.
Deasupra porţilor pietonale, situate în stânga şi dreapta intrării principale, sunt realizate în tehnica mezzoreliefului două panouri evocatoare. Panoul din dreapta intrării principale îl reprezintă pe suveran în momentul în care predă mareşalului Eugeniu de Savoia steagul de luptă cu o eşarfă pe care se află o inscripţie simbolică în limba latină „In hoc signo vinces” – sub acest semn vei învinge. Sensul inscripţiei de pe eşarfa steagului este susţinut de gestul prin care cu o altă mână împăratul înmânează mareşalului un crucifix ce simbolizează victoria armatelor creştine asupra celor păgâne. Al doilea relief situat deasupra porţii pietonale din stânga intrării principale îl reprezintă pe mareşalul imperiului austriac Eugeniu de Savoia urcat într-o bigă trasă de lei. Mareşalul primeşte din partea unui personaj feminin, ce personifică Austria victorioasă, macheta Cetăţii. Compoziţia sculpturală în altorelief se întregeşte printr-un geniu înaripat ce reprezintă victoria care aşează cununa de lauri pe capul mareşalului.
Faţada de vest este alcătuită structural din patru pilaştrii articulaţi pe verticală prin coloane angajate purtate de antice stilobate, care se metamorfozează în patru atlanţi. Acestea sunt reprezentări inspirate din mitologia antică, având menirea să poarte antablamentul faţadei vestice pe care se dezvoltă în continuare programul de glorificare a împăratului.
Deasupra pilaştrilor se desfăşoară un antablament bogat decorat. Friza acestuia redă în tehnica mezzoreliefului o mare varietate de motive decorative inspirate din recuzita militară a epocii, sau arme atemporale, toate în ansamblul lor având un simplu rol decorativ. În partea centrală a antablamentului, doi putii prezintă scutul cu emblema împăratului Carol al VI-lea. Această emblemă de formă elipsoidală cu laturile articulate de volute şi vrejuri vegetale este încoronată cu o cunună de lauri. În partea centrală a emblemei se reliefează bine nuanţate iniţialele „CC” încrucişate însemnând Carolus – Caesari, iniţiale ce definesc conceptul politic al Casei de Austria.
Deasupra aticei, în corespondenţă cu pilaştrii ce alcătuiesc structural faţada Porţii a III-a se înalţă patru statui reprezentând tot atâtea virtuţi. Virtuţile sunt tratate ca şi reprezentări singulare executate în tehnica rondebosse-ului. Fiecare reprezentare a virtuţilor este însoţită de simbolul caracteristic care o individualizează: cornul abundenţei pentru Abundenţă, macheta unui templu pentru Glorie – Înţelepciune, balanţa pentru Justiţie şi spada pentru Forţă.
conf. univ. dr. Toma GORONEA


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

28 – 29 mai. Zilele Muzicale Carl Filtsch la Catedrala „Sfântul Mihail” din Alba Iulia: Eveniment dedicat celebrului pianist originar din Sebeş. PROGRAM

Publicat

în

28 – 29 mai. Zilele Muzicale Carl Filtsch la Catedrala „Sfântul Mihail” din Alba Iulia: Eveniment dedicat celebrului pianist originar din Sebeş. PROGRAM

Centrul de Cultură “Augustin Bena”, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Alba, organizează în zilele de 28 și 29 mai 2022, la Catedrala Romano Catolică „Sfântul Mihail” din Alba Iulia, proiectul cultural-artistic: Zilele Muzicale Carl Filtsch, un eveniment dedicat celebrului pianist originar din Sebeş, considerat o personalitate importantă a muzicii romantice din secolul al XIX-lea, elevul preferat al lui Frederic Chopin.

„Carl Filtsch (28 mai 1830, Sebeş – 11 mai 1845, Veneţia) este considerat o personalitate a muzicii romantice a veacului al XIX-lea. A început cursurile de pian la vârsta de trei ani, primul îndrumător fiind chiar tatăl său, Joseph Filtsch, pastor evanghelic în Sebeşul săsesc. Pentru fructificarea talentului său muzical, a fost dus în 1837 la Viena, unde a fost prezentat Curţii Imperiale. Astfel a ajuns să fie coleg de educaţie muzicală şi tovarăş de joacă al viitorului împărat Franz Joseph.

Elit - Gustul Desăvârșit

De la cea mai fragedă vârstă, Carl Filtsch a dovedit o predispoziţie genială pentru muzică ajungând să fie elevul preferat al lui Frederic Chopin, care s-a preocupat cu o atenţie aparte de evoluţia lui pianistică.

În decembrie 1842 a ajuns să fie elevul preferat al lui Frederic Chopin, la Paris. Pentru o vreme, Franz Liszt l-a suplinit pe Chopin, fiindu-i de asemenea maestru lui Carl Filtsch. De la el ne-a rămas următoarea frază: “Dacă micuţul acesta va începe să călătorească, va trebui să-mi închid prăvălia”.

La vârsta de numai 12 ani a ajuns să susţină concerte la Viena, Paris şi Londra unde a fost aclamat şi sărbătorit cu entuziasm.

Cele 25 de compoziţii ale lui Carl Filtsch nu au fost descoperite decât în anul 1960, iar acum, parte dintre ele, sunt readuse la viaţă în cadrul evenimentelor organizate. Povestea tânărului pianist este tragică deoarece se îmbolnăveşte de tuberculoză şi medicii i-au prescris băi de mare în Veneţia. După o scurtă îmbunătăţire a stării sănătăţii sale, Carl Filtsch a fost răpus de acea boală incurabilă, în plină tinereţe, la vârsta de numai 15 ani. Monumentul său funerar, dăltuit în marmură, se găseşte la cimitirul San Michele din Veneţia”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Caz MACABRU în Alba: Bărbat găsit decedat în mașină, în zona Vinț

Publicat

în

Caz MACABRU în Alba: Bărbat găsit decedat în mașină, în zona Vinț

Un incident macabru a avut loc astăzi, 19 mai, în zona Vinț din judetul Alba. Un bărbat a fost găsit decedat într-un autoturism.

Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții IPJ Alba, un bărbat a fost găsit decedat într-o masina. De asemenea, potrivit sursei citate, este foarte probabil ca și decesul să fi survenit din cauze medicale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Vom reveni cu detalii suplimentare pe măsură ce autoritățile vor identifica împrejurările ce au condus la moartea bărbatului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO| Podul de la Valea Galbenă, „măturat” de inundațiile care au avut loc la Arieșeni, a fost refăcut în totalitate. Anunțul vicepreședintelui CJ Alba, Marius Hațegan

Publicat

în

FOTO| Podul de la Valea Galbenă, „măturat” de inundațiile care au avut loc la Arieșeni, a fost refăcut în totalitate. Anunțul vicepreședintelui CJ Alba, Marius Hațegan

Podul de la Valea Galbenă, „măturat” de inundațiile care au avut loc la Arieșeni, a fost refăcut în totalitate, anunță vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan.

„Legătura strânsă și eficientă dintre Consiliul Județean și primăriile din Alba continuă să funcționeze în beneficiul cetățenilor plătitori de taxe.

Elit - Gustul Desăvârșit

Mă bucur să anunț că podul de la Valea Galbenă, „măturat”, la propriu, de inundațiile care au avut loc la Arieșeni, a fost refăcut în totalitate.

Noua construcție vine în sprijinul oamenilor din zonă, a celor care tranzitează acest drum și, categoric, fără rabat la standardele de siguranță și calitate.

Cu toții am fost martori, de-a lungul timpului, la distrugerile uriașe provocate de dezastrele naturale. Însă, ca să folosesc o vorbă din popor, Dumnezeu nu ne dă mai mult decât putem duce. Și, zic eu, mai mult decât ne dorim să ajutăm oamenii aflați în impas.

Vreau să felicit autoritățile locale din Arieșeni pentru felul în care colaborează cu noi, cei din cadrul CJ, și dau asigurări locuitorilor din Alba că fiecare comunitate din județ ne este la fel de dragă și importantă. Fiindcă, cetățenii sunt angajatorii noștri, ai celor din instituții. Niciodată, invers!”, a transmis Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare