Plata defalcată a TVA ar putea pune pe butuci economia românească

Creșterea gradului de conformare voluntară la plată a operatorilor economici, reducerea evaziunii în domeniul TVA și asigurarea unui mediu concurențial corect prin eliminarea avantajelor unor operatori economici cu comportament fiscal incorect care nu achită TVA la bugetul de stat. Acestea sunt motivele apariției Ordonanței privind plata defalcată a TVA, conform notei de fundamentare publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Pe parcursul documentului, autorii recunosc lipsa de performanţă a ANAF şi preconizează că noua legislaţie în materie de TVA va aduce mai mulţi bani la bugetul de stat. “România, deşi a implementat mai multe măsuri de combatere a fraudei fiscale în domeniul TVA, printre care taxarea inversă, anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA ce are drept consecinţă refuzul deducerii taxei atât la persoana al cărei cod a fost anulat, cât şi la beneficiar, etc., se confruntă în continuare cu cel mai ridicat nivel de GAP de TVA la nivel comunitar”, se arată în document. Trebuie precizat că, şi în aceste condiţii, TVA reprezintă în România cea mai importantă sursă de venit a bugetului general consolidat (24,4% în 2015 şi 23,1% în 2016).

Tot pe site-ul Ministerului de Finanţe a fost publicat şi textul Ordonanţei de Guvern cu privire la plata defalcată a TVA.  Aici, pe lângă măsurile care erau aşteptate, au apărut anumite anumite articole neaşteptate. “Banii contribuabililor oneşti blocaţi în contul de TVA vor putea putea fi folositi de acesta doar cu aprobarea prealabila a ANAF (nu ştim în ce constă procedura de aprobare, probabil control documentar). În proiectul de OG însă nu există termen în care ANAF să dea aprobarea şi nici sancţiune. Pe vorbe, la consultari s-a spus ca vor fi 3 zile, dar în text nu apare”, atrage atenţia, într-o postare pe Facebook, avocatul de business Gabriel Biriş. De asemenea, o altă problemă apare la articolul 19, care prevede sancţiunile în caz de contravenţie. “Sancţiunea pentru plata greşită a TVA este de 50% (!!!) din sumă. Vă rog sa observaţi că sancţiunea se aplică şi atunci când atât plătitorul cât şi beneficiarul declară şi îşi plătesc TVA corect. Doar pentru plata în cont greşit sancţiunea aplicată e 50%”, a mai scris Gabriel Biriş.

Contul de TVA va fi obligatoriu din octombrie. Până atunci, companiile plătitoare de TVA trebuie să îşi deschidă noi conturi. Din cauza acesei noi măsuri, cele mai multe companii vor trebui să îşi modifice sistemele informatice, lucru care, din cauza termenului scurt, se poate dovedi extrem de costisitor.

Cu toate acestea, în nota de fundamentare, Guvernul susţine că efectele asupra mediului de afaceri vor fi pozitive. “Impactul mecanismului asupra mediului de afaceri este favorabil, având în vedere că elimină avantajele operatorilor cu comportament fiscal incorect care utilizau sumele încasate de la clienţi reprezentând TVA în alte scopuri decât plata TVA datorate furnizorilor/prestatorilor sau bugetului de stat ”, se arată în nota de fundamentare. Tot aici se precizează că măsura nu are niciun impact social şi niciun impact asupra intreprinderilor mici şi mijlocii.

“Propunerea legislativă de introducere a sistemului privind plata defalcată a TVA va genera dificultăţi de cash-flow majore pentru contribuabilii oneşti şi blocaje operaţionale semnificative pentru toate părţile implicate – trezorerie, instituţii de credit şi ANAF – şi a solicitat consultarea prealabilă a Comisiei Europene şi efectuarea unui studiu de impact profund cu privire la costurile şi beneficiile aferente tuturor părţilor implicate. CDR susţine fără echivoc lupta împotriva evaziunii fiscale, dar în masură proporţională şi fără a genera povară administrativă suplimentară”, susţine, într-un comunicat, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), cea mai importantă asociaţie din businessul românesc. Aceasta reuneşte 45 de organizaţii şi membri asociaţi, cele mai importante fiind Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Americană în România, (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) sau Romanian Business Leaders (RBL).

Sursa: capital.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI