Planurile Guvernului pentru zona Roșia Montană – Munții Apuseni. Răspuns la interpelarea senatorului PNL Alexandru Pereș

Guvernul României are în vedere mai multe măsuri pentru dezvoltarea zonelor defavorizate din țară, între care se află și Roșia Montană – Munții Apuseni. Acestea sunt sintetizate în răspunsul la o interpelare senatorului PNL Alexandru Pereș, din data de 20 februarie 2017:

*Interpelare

Domnule Prim-Ministru,

Accentuarea fenomenului depopulării satelor româneşti, mai ales din zonele montane, ca efect direct al lipsei investiţiilor și a locurilor de muncă, a determinat guvernul precedent la adoptarea, în luna septembrie a anului trecut, a unui Memorandum privind „Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene și bugetul național pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din zonele pilot de intervenție Valea Jiului, zona Roșia Montană – Munții Apuseni și comunitățile marginalizate din Moldova”.

Astfel, la nivelul Cancelariei prim-ministrului, s-a înființat și organizat o unitate de asistență tehnică (UGAT) în elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri europene și din bugetul național pentru zonele asumate ca o prioritate a politicilor guvernamentale cu rol de coordonare a instituțiilor implicate în realizarea strategiei de dezvoltare integrată a zonelor pilot de intervenție. Această abordare pragmatică din partea executivului a fost primită pozitiv de către autoritățile locale și județene, respectiv comunitățile din zonele pilot. În cele din urmă, autoritățile centrale au întreprins și pentru Zona Roșia Montană – Munții Apuseni (26 localități aflate într-o zonă montană minieră mono-industrială în declin) un plan concret pentru îmbunătățirea situației sociale și economice.

În Munţii Apuseni fenomenul depopulării este mult mai vizibil decât în alte zone din țară. Exemplificativ, dar nu limitativ, populaţia comunei Râmeţ, din judeţul Alba, a scăzut în 15 ani cu aproape 40%. O analiză efectuată de Direcţia Regională de Statistică Alba arată că pe harta administrativă a judeţului figurează zece localităţi care nu mai au niciun locuitor de ani de zile. De asemenea, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în ţara noastră, rata de îmbătrânire cea mai severă întâlnindu-se în mediul rural. Din nefericire, satele îmbătrânesc şi mor odată cu locuitorii lor!

Potrivit acordului de Parteneriat (AP), capitolul „Sărăcie și excluziune socială pe scară largă”, în România, gradul de sărăcie și de excluziune socială este mult mai mare decât în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, 40,3% din populație fiind expusă la astfel de riscuri în 2011, comparativ cu media UE de aproximativ 24%.

Având în vedere cele prezentate, vă solicit, domnule prim-ministru, să îmi comunicaţi, următoarele:

1. Dacă Guvernul pe care îl conduceți își asumă, in integrum, Memorandumul privind „Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene și bugetul național pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din zonele pilot de intervenție Valea Jiului, zona Roșia Montană – Munții Apuseni și comunitățile marginalizate din Moldova”, în forma adoptată de precedentul executiv?

2. Care este stadiul actual de implementare a planului de măsuri privind îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din zona Roșia Montană – Munții Apuseni, mai precis ce s-a realizat concret până în prezent pentru aceștia, conform dezideratelor cuprinse în Memorandumul menționat anterior?

3) Dacă nu împărtășiți proiectul Guvernului Cioloș – ce măsuri veți întreprinde cu privire la zonele sus menționate pentru stoparea declinului social, economic și demografic?

Solicit răspuns scris.
Cu stimă,
Alexandru Pereș
Senator PNL de Alba

*Răspuns

Printre măsurile ce vizează îmbunătăţirea semnificativă a mediului de afaceri autohton se numără instituirea Codului Economic, înfiinţarea unui minister al antreprenoriatului, constituirea unui parteneriat între administraţia publică şi comunitatea de afaceri, informatizarea relaţiei dintre stat şi contribuabili, simplificarea legislativă şi administrativă, relaxarea fiscală (prin reducerea numărului de taxe şi scăderea cuantumului de impozitare), asigurarea unei justiţii echitabile pentru mediul de business, acordarea de subvenţii publice pentru întreprinderi şi multe altele.

Conform legislaţiei naţionale. Valea Jiului, zona Roşia Montană – Munţii Apuseni şi comunităţile marginalizate din Moldova sunt considerate zone defavorizate şi, ca atare, se bucură de un statut special în raport cu celelalte zone ale ţării. Una dintre principalele măsuri de sprijinire de la nivel guvernamental a locuitorilor şi a întreprinderilor din aceste zone este acordarea de subvenţii de la bugetul de stat şi, după caz, din fonduri europene sau internaţionale destinate acestui scop.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – MMACA (prin Oficiile Teritoriale pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie şi respectiv, prin Departamentul de Comerţ Exterior), implementează:

1.     Programul Scale-up, care are un buget de 500 de milioane de EUR pentru perioada 2017 – 2020, din care se oferă o AFN de peste un milion EUR în condiţii prestabilite;
2.     Programul de internaţionalizare a IMM-urilor pentru participarea firmelor în nume propriu la târguri internaţionale şi la misiuni economice. Firmele îşi vor dezvolta propriul brand, vor urma un curs de susţinere şi dezvoltare a internaţionalizării sau alte activităţi necesare pentru internaţionalizare (de exemplu site propriu, aplicaţia online, diverse alte instrumente);
3.     Programul Start-up Nation, pentru susţinerea antreprenorilor tineri prin finanţare nerambursabilă cu câte 200.000 de lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofmanţare, având un buget de 2 miliarde de lei pentru anul 2017, din care se vor finanţa 10.000 de start-up-uri în fiecare an, cu costuri zero pentru înfiinţarea acestora, durata de înfiinţare o zi şi accesarea programului numai online;
4.     Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
5.     Programul naţional multianual de microindustrializare;
6.     Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului;
7.     Programul de pregătire antreprenorială EMPRETEC;
8.     Programul pentru organizarea Târgului întreprinderilor Mici şi Mijlocii – TIMM 2017;
9.     Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

De asemenea, Oficiile Teritoriale pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, reprezentanţii în teritoriu ai Ministerului pentru Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat au printre atribuţii îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare, prin acordarea de sprijin financiar şi asistenţă pentru dezvoltarea sistemelor modeme de finanţare, asigurarea fundamentelor informaţionale necesare în vederea elaborării de proiecte viabile de către întreprinzători, acordarea de consiliere agenţilor economici interesaţi pentru iniţierea de acţiuni de demarare a unor afaceri, de dezvoltare şi diversificare a activităţii societăţilor comerciale precum şi a unităţilor cooperatiste.

În baza Programului de guvernare 2017 – 2020, noi programe orientate spre încurajarea iniţiativelor antreprenoriale (inclusiv din sfera economiei sociale) vor fi instituite în anii următori, şi anume:

•     Programul din agricultură “Tomate româneşti”
•     Programul din turism “Primul centru de agrement”
•     Programul de asistenţă socială “Pensiuni pentru seniori”

Guvernul va oferi totodată garanţii de stat (de până la 80%) pentru împrumuturi bancare (în valoare de 400.000 lei/angajat nou) acordate oamenilor de afaceri care creează locuri de muncă în judeţele cu şomaj mai mare de 5% (aşa cum este, evident, cazul zonelor defavorizate susmenţionate), perioada de angajare fiind de minim trei ani.

Dintre programele operaţionale (PO) finanţate din fonduri europene structurale şi de investiţii 2014-2020, sprijin financiar pentru zonele defavorizate se acordă prin:

•     PO Regional – Axa prioritară 9 “Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban”;
•     PO Capital Uman – Axa prioritară 5 “Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii”

Dintre alte forme organizate de acordare a sprijinului antreprenorial (destinate inclusiv zonelor defavorizate şi finanţate din diverse surse internaţionale) menţionăm “Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri”, care permite creditarea de către CEC Bank (în condiţii preferenţiale la o rată a dobânzii ROBOR la şase luni + 1% ) a IMM- urilor din producţie, turism, domeniile medical şi al comercializării echipamentelor cu eficienţă energetică sporită, în baza unui grant în valoare totală de 24 de milioane CHF acordat României de către Confederaţia Elveţiană.

Nu în ultimul rând, în vederea încurajării antreprenorilor din întreaga ţară se prevede simplificarea procedurilor de înfiinţare a întreprinderilor (start-up-uri) în sensul eliminării costurilor şi, respectiv, a reducerii duratei de constituire a firmei, precum şi a scăderii a cuantumului cerinţei legale privind capitalul social iniţial al acesteia. Totodată, se va apela la o procedură simplificată de depunere (în mediul online) şi de aprobare (în maxim o zi) a proiectelor de finanţare a firmelor nou apărute pe piaţă.

Vă rog să primiţi, domnule senator, expresia deplinei mele consideraţii.
Prim-ministru
Sorin Mihai Grindeanu

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI