Plângere prealabilă pentru REVOCAREA, în parte, a ”PUZ-ului haiduciei”, HCL 402/2018. Primăria Alba Iulia se opune

Plângere prealabilă pentru REVOCAREA, în parte, a ”PUZ-ului haiduciei”, HCL 402/2018. Primăria Alba Iulia se opune

PUZ-ul “Zonă urbană de interes major în municipiul Alba Iulia” , adoptat prin HCL 402/2018, cunoscut în foarte multe cercuri ca ”PUZ-ul haiduciei”, pentru modalitatea în care a fost aprobat, le dă bătăi de cap, le afectează proprietățile, timpul, liniștea și sănătatea persoanelor afectate, de cea mai amplă modificare a PUG-ului din anul 2014, la doar 4 ani de la adoptarea acestuia.

PUZ-ul, de o amploare foarte mare, din zona Partoș până aproape podul de peste râul Ampoi, mai precis până la Colegiul Tehnic Alexandru Domșa din municipiul Alba Iulia, a fost aprobat de Consiliul Local cu încălcarea grosolană a legii în ce privește procedura de consultare a cetățenilor. Proprietarii din perimetrul ce face obiectul „PUZ-ului haiduciei” nu au fost notificați în acest sens, iar ședințele de consultare publică „au fost sublime, dar au lipsit cu… desăvârșire” – motive ce conduc, fără îndoială, la nulitatea absolută a PUZ-ului adoptat prin HCL 402/2018.

Citește și: Cartier nou în Alba Iulia cu peste 3500 de apartamente, hotel cu 12 etaje, parcuri, grădinițe și creșe. Proiect aflat în consultare publică

„Potrivit certificatului de urbanism beneficiarul lucrării avea OBLIGAȚIA consultării populației conform LEGII dar si al HCL.28/2011. In acest sens, consultând HCL-ul la care se face referire in cuprinsul certificatului de urbanism nr.404/2018 (anexa), am constatat faptul ca autoritatea locala a încălcat dispozițiile cuprinse in „REGULAMENT LOCAL PRIVIND IMPLICAREA PUBLICULUI IN ELABORAREA SAU REVIZUIREA PLANURILOR DE AMENAJAREA TERITORIULUI SI URBANISM in municipiul Alba lulia” respectiv art.l, 2, 3, 4, 8 lit.e, art.25, 28, 29 aspecte care sancționează cu nulitatea atât documentul de aprobare (HCL) cat si însăși documentația PUZ supusa aprobării.

Referitor la acest aspect ante menționat arătăm CONSILIULUI LOCAL faptul ca autoritatea locala NU a identificat si comunicat in scris persoanelor vizate de propunerea de drum solicitarea de a își spune punctul de vedere cu privire la traseul inclus in documentație deși, in mod evident acestea erau vizate de măsura CU ATAT MAI MULT CU CAT IN PROCEDURA APROBĂRII PUG, nu putea fi identificata ca fiind îndeplinită o asemenea condiție . Mai mult, din conținutul documentului „Raportul informării si consultării publicului” privind elaborarea PUZ atacat rezulta ca nu au fost efectuate intalniri cu cetățenii, deși, art.29 alin.l lit.b impunea o asemenea obligația in sarcina beneficiarului PUZ-uI fiind unul de impact major ( PUZ -Zona urbana de interes maior in municipiul Alba lulia ZONA cuprinsa intre podul peste calea ferata (Partos) si Colegiul Tehnic Alexandru Domsa)”, scrie Societatea Civilă Profesională de Avocați „Costinaș&Costinaș” în plângerea prealabilă

PUZ-ul “Zonă urbană de interes major în municipiul Alba Iulia” ar fi avut nevoie de încă două avize, dintre care unul era esențial, care ține de ordine publică, de la Ministerul Culturii, întrucât prin  documentația de urbanism s-a intervenit în zona protejată a Cetății Alba Carolina. În plus, nu a existat nici avizul de la Ministerul Dezvoltării. De pildă, Unirea Pres are aprobat un proiect european pentru reparația acoperișului de la sediul său. Deși clădirea nu este monument istoric, pentru simplul motiv că se află în zona protejată, dacă proiectul va ajunge la implementare, Unirea Pres ar avea nevoie de un aviz de la Direcția Monumentelor de la Sibiu.

E de noaptea minții, nu poți să repari un acoperiș, fără un aviz, dar Primăria Alba Iulia își permitea în anul 2018 să adopte un PUZ de amploare, care să reglementeze inclusiv zona protejată a Cetății Alba Carolina, fără să aibă un aviz de la Ministerul Culturii!

Citește și: În Alba Iulia, blocuri într-o zonă de case, o mizerie edilitară, ilegală, între străzile Kogălniceanu și Negruzzi – aflată în consultare publică

Încă un motiv, ce susține un argument solid care ridică semne serioase de întrebare asupra PUZ-ului, îl reprezintă modificarea grosolană, de această dată  a CUT-ului (coeficientului de utilizare a terenului). Coeficientul de utilizare a terenului s-a modificat pe zone întregi, în unele locuri cu cifre aberante! E drept, legea urbanismului îi permite autorității publice să propună modificarea CUT-ului cu mai mult de 20% (dacă ea este inițiatoarea PUZ-ului), dar nu o poate face în mod discreționar! Dar asta e o altă poveste, care poate ar merita un articol separat!

Apreciem că absența avizelor, lipsa consultării publice, modificarea discreționară a CUT, sunt motive de ordine publică care ar atrage nulitatea absolută a ”PUZ-ului haiduciei”, totul e să se găsească câțiva magistrați asumați și curajoși care să pronunțe soluții numai în temeiul legii! „Fiat justitia et pereat mundus!”

Să mai amintim de stablitatea juridică a reglementărilor în materie de urbanism, invocată în zeci de soluții ale Curții Europene a Drepturilor Omului? Care este rațiunea legală să modifici esențial, pe o suprafață foarte mare, un PUG abia adoptat în urmă cu 4 ani (e vorba de 2014)?

Cunoaștem, motivul oficial al unui astfel de PUZ, aprobat în anul 2018, de Centenar, care modifică la 4 ani PUG-ul au fost cele trei blocuri de șaisprezece etaje prevăzute în centrul municipiului Alba Iulia, blocuri care ar fi trebuit să se vadă din spațiu (SÂC!) . Motivele reale însă au fost cu totul altele …

Societatea Civilă Profesională de Avocați „Costinaș&Costinaș” susține că prin PUZ-ul respectiv se realizează o expropriere în interesul unei persoane, nicidecum pentru o cauză de utilitate publică:

„Astfel, potrivit art.44 din Constituție „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.” , alin.3 al aceluiași articol subliniază faptul ca „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.”

Exproprierea, la nivel general, a fost descrisă ca fiind „operațiunea administrativă prin care statul sau o unitate administrativ-teritorială impune unui particular, în urma unei proceduri speciale, reglementată prin lege organică, cesiunea unui imobil în scop de utilitate publică și în schimbul unei juste și prealabile despăgubiri, sub controlul instanței ”[ Ovidiu Podani, Drept administrativ. Voi. II. Dreptul administrativ al bunurilor, Editura Hamangiu, București, 2011, p. 150.]

Exproprierea pentru cauză de utilitate publică beneficiază de o vastă reglementare generală realizată prin Legea nr. 33/1994, ea reprezentând în același timp dreptul comun în materie de expropriere în raport cu alte acte normative speciale, precum Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

CEDO [Hotărârea Mellacher și alții contra Austria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 19 decembrie 1989, par. 44:] a arătat că exproprierea poate să fie de două feluri: una formală, adică cea prin care Statul operează de-a dreptul un transfer de proprietate (cum este cazul exproprierii pentru cauză de utilitate publică), sau poate fi una de facto, atunci când o persoană a fost deposedată de dreptul de folosință a bunului său.

Reglementarea instituită de Municipiu prin documentațiile de urbanism atacate, este una care încalcă dreptul de proprietate, fiindcă instituirea interdicției de a construi împreună cu apelarea la unii termeni precum „afectare” reprezintă, în realitate, adevărate limitări ale dreptului de proprietate, neprevăzute de legea civilă.”.

Citește și: Sală Polivalentă și Complex Sportiv în Alba Iulia pentru dezvoltarea sportului: Primăria lansează în consultare publică noul PUZ

Avocații Costinaș apreciază că PUZ-ul a fost făcut în interesul unei persoane și nu este de natură a satisface interesul general: „In speță se tinde la o expropriere de fapt, fiind o ingerință în folosirea proprietății care trebuie să corespundă exigenței de proporționalitate. In concret proprietatea reclamantei este indisponibilizată datorită formei căpătate în urma trasării străzii prin PUZ, în diagonală pe un teren în formă de triunghi, fără ca reclamanta să beneficieze de o prealabilă și dreaptă despăgubire conform Legii 33/1994. 

Instanța consideră că trebuie menținut un just echilibru între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării dreptului de proprietate Grija de a asigura un astfel de echilibru este inerentă mecanismului protejării acestui drept. Acest echilibru este distrus atunci când persoana în cauză suportă o sarcină specială și exorbitantă. Reclamanta este lipsită de folosința bunului, fără ca aceasta să fi încasat vreo despăgubire care să reflecte valoarea reală a terenului afectat de drum iar eforturile depuse pentru a-și apăra proprietatea au fost până în prezent zadarnice, pârâții obligând-o la efectuarea unui alt PUZ pe cheltuiala proprie. In acest sens se încearcă repararea greșelii autorității pe cheltuiala reclamantului fapt inadmisibil: 

Pârâții erau obligați, înainte de emiterea unei hotărâri de aprobare a PUZ-ului, să demareze procedura exproprierii astfel cum este prevăzută de Legea 33/1994 și nu după propriile interpretări, să despăgubească coproprietarii pentru suprafața de teren afectată de construcția drumului și numai după aceea să emită acte administrative care să prevadă procedura edificării căilor de comunicație. 

Pentru aceste considerente instanța constată că sunt aplicabile disp. art. 1 din Legea 554/2004, reclamantei fiindu-i afectat dreptul de proprietate prin actul administrativ atacat, astfel încât va admite primul capăt de cerere și va anula Hotărârea Consiliului Local nr. xxx/xx.xx.2004. ” 

Primăria Alba Iulia propune respingerea plângerii prealabile, argumentând următoarele:

Referitor la principalele motive invocate, anume că prin reglementările instituite de P.U.Z. aprobat cu H.C.L. 402 din 2018 a fost reglementat profilul și traseul străzii După Grădini, în lipsa unei notificări prealabile a proprietarului imobilului menționăm următoarele:

Traseul străzii După Grădini a fost reglementat succesiv prin următoarele documentații de urbanism:

P.U.G. Alba Iulia, aprobat cu H.C.L. 50/ 1996.

P.U.Z. După Grădini, aprobat cu H.C.L. 41 din 1998, a reglementat inițial pe terenul proprietate privată a contestatarei, dată la care, așa cum reiese din actele depuse la dosar petenta nu era proprietara terenului intrând în proprietatea acestuia în anul 2019.

P.U.G. Alba Iulia, aprobat cu H.C.L. 158 din 2014, a preluat reglementarea din P.U.Z. După Grădini și a menținut-o. La data aprobării P.U.G. – ului imobilul nu era în proprietatea doamnei Costinaș Catrinel-Ralu.

P.U.Z. Zonă urbană de interes major în municipiul Alba Iulia, aprobat cu H.C.L. 402/2018, a preluat și a redimensionat prin diminuare profilul străzii După Grădini (de la un profil de 21 m – la un profil de 12 m).

Referitor la susținerile petentei cu privire la posibilitatea revocării parțiale a hotărârilor contestate, considerăm că actele administrativ normative contestate au intrat în circuitul civil fiind eliberate certificate de urbanism și aprobate autorizații de construire, pe baza acestora astfel că autoritatea locală nu mai este în măsură să revoce aceste acte.

În ceea ce privește susținerile petentei cu privire la faptul că prin aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a municipiului Alba Iulia 2021-2030, pe baza căreia se va elabora noul P.U.G. al Municipiului Alba Iulia, nu ar mai fi necesară reglementarea urbanistică aprobată prin Hotărârea nr. 402 din 2018 a Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia „Zonă urbană de interes major în municipiul Alba Iulia, arătăm că această strategie nu înlocuiește P.U.Z. – ul contestat ba din contră există pentru această zonă un interes major de dezvoltare locativă.

Prin prezentul proiect de hotărâre se propune respingerea PLÂNGERII PREALABILE înregistrată la sediul Primăriei Municipiului Alba Iulia sub nr. 91906 din 11.08.2024, formulată de Costinaș Catrinel-Ralu, prin Societatea Civilă Profesională de Avocați „Costinaș&Costinaș”, împotriva Hotărârii Consiliului Local nr. 158/2014, privind aprobarea P.U.G. – ului Municipiului Alba Iulia, prelungit prin H.C.L. nr. 157/2024, a Hotărârii Consiliului Local nr. 402 din 2018 pentru aprobarea P.U.Z. “Zonă urbană de interes major în municipiul Alba Iulia”, ca neîntemeiată și menține ca temeinice și legale hotărârile atacate.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI