Rămâi conectat

Ştirea zilei

Pierderile distribuitorilor de electricitate pun întreg sistemul energetic în pericol: Sunt anunțate avarii și pene de curent multiple 

Publicat

în

Pierderile distribuitorilor de electricitate pun întreg sistemul energetic în pericol: Sunt anunțate avarii și pene de curent multiple

Întregul sistemul energetic este în pericol din cauza pierderilor acumulate de distribuitorii de electricitate, care nu mai pot face investiţii, ceea ce va duce la avarii şi pene de curent multiple pentru consumatori, a afirmat Monica Hodor, directorul general al E-Distribuţie, compania de reţele a Enel România, într-un interviu acordat AGERPRES.

Criza din energie afectează puternic companiile de distribuţie, care trebuie să cumpere energia necesară consumului propriu tehnologic la preţurile uriaşe din piaţă. E-Distribuţie are pierderi de peste 300 de milioane de euro, întrucât aceste costuri nu au fost recunoscute în tarifele de distribuţie, aşa cum prevede legea.

Toate companiile din acest sector s-au dus la bănci să ceară credite pentru a-şi acoperi pierderile, însă aici s-au izbit de o altă problemă: băncile nu fac faţă tuturor acestor cereri, şi-au atins limita de expunere pe piaţa de energie şi nu mai pot da credite. Ar fi nevoie de peste un miliard de euro pentru a acoperi întregul necesar de finanţare al companiilor de energie din România, spune Hodor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Soluţiile ar fi crearea unei platforme speciale unde producătorii să vândă electricitate la un preţ stabilit de Guvern pentru consumul propriu tehnologic al distribuitorilor sau compensarea parţială de la bugetul de stat.

AGERPRES: Pentru început, spuneţi-ne ce înseamnă activitatea de distribuţie de energie şi care este importanţa ei pentru consumatori?
Monica Hodor: Distribuitorul este cel care aduce lumina în casele oamenilor. De la producător, energia trece la transportator şi de la transportator la distribuitor, după care ajungem la furnizor, cel care ne face factura. Distribuţia înseamnă reţele de energie. Mai ales în anii aceştia de pandemie, în care am asigurat continuitatea serviciului în principal pentru instituţiile esenţiale, precum spitale, şcoli, oamenii din distribuţie au făcut un efort deosebit pentru continuitatea serviciului în această perioadă de pandemie.

AGERPRES: Cât la sută din factură merge către serviciul de distribuţie?
Monica Hodor: Din factură sunt 20-21 de lei, împărţiţi în trei părţi. 7 lei pentru investiţii, 7 lei pentru operaţiuni de mentenanţă şi activitatea de zi cu zi şi 7 lei pentru consumul tehnologic.

AGERPRES: 20 de lei la o factură medie?
Monica Hodor: Da, cam 10% din costul de facturare.

AGERPRES: Care sunt problemele în această perioadă în activitatea de distribuţie a electricităţii?
Monica Hodor: Mai întâi să dau definiţia acestui consum tehnologic. Când se face transferul de la generator la transformator, energia se schimbă, se face transferul de la înaltă tensiune la medie tensiune şi apoi în casele noastre la joasă tensiune. Acestea sunt pierderi tehnologice, consumul care este în orice proces de producţie, nu doar în sectorul energetic, iar aceste pierderi sunt recunoscute în tarif.

În România, faţă de alte ţări din Europa, distribuitorul este obligat să cumpere aceste pierderi de pe piaţa angro, pentru că aşa este metodologia.

Această metodologie spune că atât preţul, cât şi cantităţile sunt recunoscute ex-ante de către reglementator. În momentul acesta, ca urmare a crizei energetice, preţurile au explodat, preţul recunoscut este jumătate din ceea ce a trebuit să plătim şi, din cauza aceasta, distribuitorul a început să aibă dificultăţi financiare. Pentru că distribuitorul, din tariful de distribuţie de care vorbeam mai devreme, poate acoperi numai acest consum tehnologic, nemaiavând loc pentru investiţii sau pentru operaţiuni de mentenanţă, ceea ce va duce la o problemă pentru viitoarele investiţii.

Vorbim de decada electrificării, dar aceasta se poate face numai prin investiţii. Investiţii în reţea, investiţii pentru mobilitate electrică, pentru regenerabile. Distribuitorul are rolul central, este cel care uneşte toate fluxurile. În cazul în care n-o să mai fie investiţii, cum mergem mai departe în decada electrificării, cum punem clientul în centru şi ne axăm pe nevoile clientului?

AGERPRES: Ce înseamnă dacă nu se mai fac investiţii în reţea?
Monica Hodor: Dacă nu se mai fac investiţii în reţea, se va bloca aproape tot sistemul energetic, va fi un pericol pentru sistemul energetic.

AGERPRES: Pene de curent multiple?
Monica Hodor: Da, pene de curent, avarii. Investiţiile se reduc. Până acum am avut investiţii de 190-200 de milioane de euro pe an, iar acestea se vor reduce poate la jumătate. N-o să mai avem investiţii în posturi de transformare noi, în digitalizare. De exemplu, dacă vă aduceţi aminte vara trecută, când am avut temperaturi foarte mari, avariile nu au fost multiple, au fost, dar nu multiple, ceea ce se datorează digitalizării reţelei, care înseamnă senzori pe reţea şi totul se poate rezolva în câteva secunde de la centrul de telecontrol.

Anul trecut am ajuns la un milion de contoare inteligente instalate şi suntem primul operator din România care a instalat un număr atât de mare de contoare. Aceste contoare ne dau posibilitatea reducerii pierderilor, a acestor consumuri tehnologice.

AGERPRES: Veţi continua programul de înlocuire a contoarelor cu unele inteligente?
Monica Hodor: Vom înlocui, dar în momentul de faţă programul este suspendat, pentru că am ajuns în situaţia în care mergem în piaţă şi cerem credite. Avem o situaţie în momentul de faţă foarte dificilă.

AGERPRES: Care este necesarul de credite de care aveţi nevoie în momentul de faţă?
Monica Hodor: Să vă fac un calcul simplu: E-Distribuţie injectează în reţea 21 de TWh. Pierderile în reţea actuale sunt 8,9 – 9%. Aceasta înseamnă că acest consum propriu tehnologic este de 1,8 TWh. Dacă costul recunoscut este de 450 de lei pe MWh, distribuţia se duce în piaţă şi cumpără energia cu peste o mie de lei, la 1,8 TWh, deficitul este de câteva sute de milioane de euro.

AGERPRES: Şi veţi merge la bănci pentru a acoperi acest deficit?
Monica Hodor: Am fost la bănci şi mergem, numai că în momentul de faţă există pericolul ca sistemul să se blocheze pentru că şi băncile au ajuns la o expunere maximă pe sectorul energetic. Pentru că nu ne ducem doar noi, Enel, se duc şi alţi furnizori şi distribuitori, se duce şi transportatorul.

AGERPRES: Sistemul bancar nu poate susţine toate aceste sume?
Monica Hodor: Nu, pentru că sistemul bancar şi-a atins limita de expunere la risc. Nu cred că mai poate să susţină. Cel puţin sistemul bancar din România. Noi putem să ne adresăm şi share-holderului, dar nu aceasta este soluţia.

Soluţia trebuie găsită la nivelul Guvernului, la nivelul autorităţilor, la nivelul Autorităţii de Reglementare, pentru că soluţii au primit. Semnale pentru ce se va întâmpla anul acesta şi anul trecut, pentru că pierderile nu sunt doar pentru 2022, sunt şi pentru anul trecut, li s-au dat începând cu luna iunie anul trecut. Dar nu au luat în considerare absolut niciun semnal din câte le-am tras.

Le-am spus că o să avem probleme şi dificultăţi financiare. Nu am primit nimic, niciun ecou din partea lor. Soluţiile au fost pe masă. Le-am spus: trebuie refăcută metodologia, trebuie refăcut tariful, trebuie plafonat preţul de consum tehnologic pentru distribuitor, trebuie dată compensare pentru această diferenţă de preţ.

Dacă la noi această diferenţă este de 200-300 de milioane de euro, la nivelul întregului sector vorbim de peste un miliard.

AGERPRES: Deci în acest pachet de compensare pe care l-a pregătit Guvernul pentru consumatori trebuiau incluse şi distribuţiile?
Monica Hodor: Le-am inclus şi au fost scoase. Am cerut, dar se pare că nu se înţelege că acest consum tehnologic este o componentă a tarifului, care trebuie să ajungă în factura oricărui client, aşa cum se întâmplă în toate celelalte ţări. Noi ce facem acum? Amânăm acest cost al pierderilor pentru o dată viitoare. Un cost foarte mare se va reflecta în factura clienţilor viitori, care nu au nicio problemă cu ce se întâmplă în momentul de faţă şi cu criza actuală.

AGERPRES: Deci una dintre soluţii este compensarea CPT (consumului propriu tehnologic – n.r.)?
Monica Hodor: Da, am cerut o compensare nu totală, ci parţială, de 80%, care să fie recunoscută în acest an sau anul viitor. Dar în momentul de faţă nu mai putem continua cu acest deficit în bani.

AGERPRES: Care sunt pierderile pe distribuţie?
Monica Hodor: Ţinta pe care mi-o dă ANRE este de 9%, iar E-Distribuţie a atins această ţintă anul trecut şi am avut un rezultat de 8,74%, deci suntem sub ţinta ANRE ca volum. Acest lucru a fost posibil, în special, datorită investiţiilor. Se vorbea în piaţă că nu s-au făcut investiţii, dar s-au făcut.

E-Distribuţie, de la momentul privatizării, a investit peste 2,2 miliarde de euro începând cu 2005. Deci s-au redus pierderile. Aceste pierderi erau de 15% la momentul privatizării, iar aceste 6 procente de reducere înseamnă peste 1,3 TWh. Iar 1,3 TWh înseamnă o reducere a costurilor cu 120 de milioane de euro anual. Acesta se reflectă în facturile clienţilor. Tariful de distribuţie s-a redus de-a lungul anilor cu aceşti 120 de milioane de euro, care s-au dus la noi toţi, fie că suntem clienţi industriali sau casnici.

AGERPRES: Spuneţi-ne, în acest moment, cât de veche este reţeaua?
Monica Hodor: Reţeaua este veche, în toată ţara, pentru că am preluat o reţea construită în jur de 1964-1965.

AGERPRES: Cât aţi înlocuit din ea?
Monica Hodor: S-a înlocuit cred că în momentul de faţă în jur de 30%, pentru că vorbim de o reţea de peste 130.000 de kilometri. Iar cu ce vă spun eu, cu investiţii de 200 milioane de euro se pot face investiţii de schimbare a reţelei în jur 1.000-2.000 de kilometri pe an. Deci nu e chiar simplu. Într-adevăr, s-a investit foarte mult după privatizare, exact pentru ce v-am spus, reducerea acestor pierderi de la 15% la 9%.

Iar un alt punct important este îmbunătăţirea calităţii serviciilor, numărul de întreruperi, care în 2010 erau de 600 de minute iar acum, anul trecut, am înregistrat pe Muntenia, pe Bucureşti, sub 100 de minute (per client – n.r.), ceea ce înseamnă că s-au făcut investiţii masive în calitatea sistemului, în posturi, în telecontroale, în contoare, în cabluri, în noi infrastructuri. Dar nu e foarte simplu de înlocuit toată reţeaua.

Avem un proiect pe masă pe care am fi vrut să-l facem din fonduri europene. Se numeşte „Bucureşti 2030”, un proiect foarte ambiţios. Vrem să aducem Capitala României la o capitală europeană, să avem şi calitatea serviciilor, să avem şi fibra optică, să avem şi digitalizarea 100% a Capitalei. Costă foarte mult. Peste un miliard şi jumătate, proiectul. Am vrut să luăm fonduri europene, suntem pe cale să luăm fonduri. Din păcate, din cauza costului de CPT şi a pierderilor financiare pe care le-am înregistrat în 2021 şi în 2022 nu suntem eligibili pentru fonduri europene.

Vom pierde, noi, distribuitorii, şi în întreg sectorul energetic se vor pierde fondurile, fondurile pentru investiţiile pentru care statul român a luptat din greu. Noi nu suntem eligibili din cauza pierderilor, nu putem să luăm fonduri nici de la fondul de modernizare, nici la fondul de reconstrucţie şi rezilienţă, fondul de inovare. Nu putem să luăm absolut niciun fond atât timp cât avem rezultate negative. Acestea sunt reguli europene. Dacă se vor face anumite derogări de la această situaţie? Nu cred, pentru că legea e unică pentru toată Europa, nu numai pentru România.

AGERPRES: Nu puteţi face proiectul?
Monica Hodor: Nu putem să facem niciun proiect, nu putem să accesăm fonduri europene.

AGERPRES: Pe ce sumă aţi fi mizat din fonduri europene?
Monica Hodor: Din fonduri europene aveam proiecte foarte ambiţioase pe fondul de modernizare. Deja la primul call trebuia să aplicăm la peste aproape 150 milioane de euro, după care, la următorul, sunt proiectele mari, cu staţii mari, care durează 2-3 până la 4 ani şi care înseamnă alte 300-400 de milioane. În total am fi vrut să accesam fonduri de peste 800 de milioane de euro. Aceste fonduri sunt on top faţă de investiţiile normale de care vorbim an de an, cele 200 de milioane.

AGERPRES: Care sunt pierderile financiare estimate pentru acest an, precum şi cele de anul trecut?
Monica Hodor: Anul acesta, dacă e să calculăm, în jur de 200-300 de milioane, iar anul trecut am pierdut aproape de 100 de milioane.

AGERPRES: Ce se poate face?
Monica Hodor: Deci, exact ce v-am spus: soluţiile sunt pe masa atât a Guvernului, atât a Comitetului interministerial care s-a format de câteva săptămâni, atât pe masa reglementatorului. Trebuie luată numai o decizie. Singura decizie trebuie ori compensarea, pe care deja am cerut-o de trei ori în legislaţie, în ordonanţe, şi care a fost scoasă de fiecare dată, sau plafonarea preţului de consum tehnologic pentru o anumită perioadă în aşa fel încât să trecem de criza aceasta, plafonarea însemnând să se facă o platformă pe care producătorii, care sunt producători ai statului, ar putea să dea la un preţ stabilit de către Guvernul României.

AGERPRES: Special pentru consumul propriu tehnologic?
Monica Hodor: Special pentru consumul tehnologic, care, v-am zis, nu îl plătim noi acum ca şi clienţi, dar îl plătesc clienţii peste un an, peste doi, dar fiind suma atât de mare, iar tariful fiind limitat cu o creştere de 7%, acest deficit de care va spun în anul acesta noi ar trebui să-l recuperăm în următorii 10 ani. Cine ne dă nouă sau ce banca îmi dă un credit fără să aibă predictibilitatea că îl dau înapoi, până când pot să-l rambursez? Mă duc la bancă şi ce spun? Când poţi să-mi dai banii înapoi? Păi nu ştiu, când o vrea statul.

AGERPRES: Cu cât vor scădea investiţiile?
Monica Hodor: Investiţiile vor scădea pe măsura pierderilor financiare. Deci normal ar trebui ca anul acesta să nu mai facem investiţii. Dar, bineînţeles, sunt anumite investiţii legale, cum ar fi conexiunile. Nu se pot opri. De asemenea, sunt cele pentru anumite sisteme, pentru contorul electronic, avem un angajament faţă de Uniunea Europeană şi faţă de ANRE. Anumite proiecte se pot opri şi anumite proiecte trebuie să meargă înainte. Dar pentru asta o să avem nevoie de finanţare, ori de la bănci, ori de la clienţi, ori de la statul român.

AGERPRES: Aţi fost acuzaţi, distribuitorii, că nu racordaţi gratuit noii consumatori, aşa cum spunea legea…
Monica Hodor: Legea s-a schimbat. Nu există gratuitatea. A existat gratuitate din martie 2021 până la finalul anului, când s-a schimbat Legea energiei, iar toţi clienţii care erau sub 100 de metri au fost conectaţi gratuit. Nu este adevărat că nu i-am conectat. Iar acum într-adevăr, deci şi la consumator, conform noii legi, conexiunile sunt gratuite, iar consumatorul plăteşte numai valoarea unei conexiuni standard. Dacă conexiunea standard este de 100 de lei, plăteşte 100 de lei, chiar dacă el are o conexiune care costă 1.000 de lei. Sunt nişte preţuri deja stabilite de către reglementator. Chiar dacă face conexiunea, să spunem, cu un proiectant extern, nu o face direct cu Enel, i se rambursează banii. I se rambursează într-un an, i se rambursează în trei ani, dar i se rambursează banii. Depinde care este contractul între noi şi clientul respectiv.

AGERPRES: În concluzie, care e scenariul cel mai pesimist pe care îl luaţi în calcul dacă autorităţile nu iau nicio măsură pentru sectorul de distribuţie?
Monica Hodor: Noi vom încerca să continuăm să susţinem serviciile de distribuţie, poate cu anumite sincope, din cauza faptului că nu mai sunt aceşti bani de investiţii şi pentru operaţiuni. Problema este că acest deficit afectează nu numai E-Distribuţie, afectează întregul ecosistem, afectează şi furnizorii de materiale, şi furnizorii de echipamente, afectează şi clientul final, bineînţeles.

Deci putem spune că acesta va fi un pericol pentru întreg sistemul energetic, nu numai pentru noi, iar acesta este un păcat, pentru că, în momentul în care vom bloca şi vom renunţa la aceste investiţii, e ca la ceasul elveţian: dacă nu se mişcă o rotiţă, nu mai merge nimic.

Şi atunci nu o să putem să atingem ceea ce ne-am propus prin ţintele de Green Deal sau Fit for 55 şi aşa mai departe. Deci o să avem o problemă, pentru că motorul nu va mai funcţiona. Blocat odată, este foarte greu să-şi mai dea drumul după aceea. Iar toate aceste blocări ne vor duce cu câţiva ani în urmă tot sistemul energetic.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| Încoronarea regilor României Mari, Ferdinand și Maria, reconstituită după 100 de ani în „Capitala Țării Moților”

Publicat

în

Încoronarea regilor României Mari, Ferdinand și Maria, reconstituită după 100 de ani în „Capitala Țării Moților”

Unul dintre cele mai importante momente din istoria României s-a reconstituit azi la amiază, în prezența conducerii administrației publice din Câmpeni, cu ocazia promovării actului de la 15 octombrie 1922, când au fost încoronați la Alba Iulia, ca regi ai României Mari, Ferdinand și Maria.

Evenimentul organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul primăriei, instituțiilor de cultură din Câmpeni și a Asociației Culturale „Historia Renascita” din Pitești, a captat interesul a sute de spectatori în „Piața Avram Iancu” din centrul orașului, printre care s-au regăsit în majoritate elevi și preșcolari, cât și locuitori ai zonei, reprezentanți ai administrației publice locale și chiar turiști.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin acest demers, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia promovează actul de la 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia, au fost încoronați ca regi ai României Mari, Ferdinand și Maria, sub forma inedită, a reconstituirii istorice. Astfel, în perioada 26 mai – 29 mai, istorici și voluntari ai muzeului albaiulian, însoțiți de membrii Asociației Culturale „Historia Renascita” din Pitești, fac un tur prin câteva localități din Munții Apuseni pentru a ține o adevărată lecție de istorie vie, intitulată sugestiv „Povestea Încoronării”: ieri la ora 16:00 a fost la Abrud, mâine, 28 mai, la 11:30, va fi la Avram Iancu, iar duminică, 29 mai, la ora 13:00, la Albac.

În timpul reconstituirii, spectatorii i-au văzut pe regele Ferdinand și regina Maria, personalitățile prezente atunci la Alba Iulia, precum Mihail Pherekyde, președintele Adunării Deputaților, cel care a înmânat regelui coroana de oțel, Mihail Orleanu, președintele Senatului, generalul francez, Henri Mathias Berthelot sau ofițeri români care au purtat hlamidele regale.

În programul evenimentului s-a regăsit și expoziție stradală dedicată Încoronării, expusă lângă Muzeul și Biblioteca Orășenească „Avram Iancu” Câmpeni, iar la finalul reconstituirii s-a desfășurat o sesiune de fotografii cu personajele de acum 100 de ani.
Ovidiu CULDA


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| Bijuterii de aproape 5 miloane de lei, bani și mașini, confiscate după PERCHEZIȚIILE din Alba si alte 17 județe: 8 persoane, reținute de polițiști

Publicat

în

FOTO VIDEO| Bijuterii de aproape 5 miloane de lei, bani și mașini, confiscate după PERCHEZIȚIILE din Alba si alte 17 județe: 8 persoane, reținute de polițiști

În urma celor peste 200 de percheziții, efectuate, la data de 25 mai a.c., de Poliția Română, prin Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Călăraşi, au fost ridicate peste 21 de kg de bijuterii din aur în valoare de aproximativ 5.000.000 de euro, 147.293 de lei, 19.327 de euro, 765 de dolari, 89.580 de lire turcești și 10 lire sterline, 3 autoturisme, un pistol cu bile din cauciuc, deținut fără autorizație, 1.860 de țigarete, 192 de articole vestimentare purtând însemnele unor mărci identice sau similare cu o marcă înregistrată pe teritoriul național și 22 de parfumuri de diferite mărci.

De asemenea, au fost puse în executare 28 de mandate de aducere, iar în urma audierilor, a fost dispusă reținerea a 8 persoane, pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate, în cursul zilei de astăzi, judecătorului de drepturi și libertăți, cu propunere de arestare preventivă, pentru 30 de zile. Totodată, față de 4 persoane a fost luată măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile.

Elit - Gustul Desăvârșit

Reamintim că, la data de 25 mai 2022, Poliția Română, prin Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Călăraşi, au efectuat peste 200 de percheziții domiciliare, în județele Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vaslui, Vâlcea și Vrancea, precum și în municipiul București, în cadrul unei acțiuni care a vizat destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu aur.

Începând cu luna iulie 2021, a fost constituit un grup infracțional organizat, care a acționat până în luna mai 2022, în scopul comiterii infracțiunii de contrabandă cu bijuterii din aur provenite din Turcia.

Astfel, profitând de experiența lor acumulată în domeniu (în calitate de deținători ai unei societăți comerciale cu profil amanet în mun. Medgidia, județul Constanța), liderii grupului infracțional organizat au sesizat potențialul uriaș de obținere a unor câștiguri ilicite, prin introducerea în țară, prin punctele de trecere a frontierei, a unor cantități mari (de ordinul kilogramelor) de bijuterii din aur, eludând astfel plata taxelor prevăzute de lege (TVA și taxe vamale).

În vederea minimizării riscurilor, membrii grupului infracțional organizat se deplasau în Turcia unde vizualizau marfa de contrabandă, negociau cantitățile și prețurile, aceasta fiind expediată, prin intermediul altor autocare decât cele cu care călătoreau aceștia. În acest scop, membrii grupului infracțional organizat au stabilit relații cu șoferi de încredere, care, în schimbul unor sume de bani, au fost de acord să disimuleze coletele cu aur în autocarele conduse de ei.

Din judeţul Constanţa, municipiile Constanţa şi Medgidia, s-au efectuat în mod constant numeroase curse cu autocarul către Turcia, fiind introduse în țară de către membrii grupului, săptămânal, uneori de mai multe ori pe săptămână, colete cu aur în vederea comercializării la negru.

Grupul infracțional organizat a avut o activitate infracțională intensă, dezvoltând o adevărată rețea de distribuție de bijuterii de aur, folosind în acest scop multe alte persoane dispuse să ia parte la aceste activități ilicite, în schimbul obținerii de venituri ilegale generoase.

Pe parcursul urmăririi penale, au fost depistate două transporturi efectuate în septembrie 2019 și februarie 2022, fiind indisponibilizată cantitatea de aproximativ 2,3 kilograme de bijuterii din aur.

De asemenea, din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că membrii grupului infracțional organizat au desfășurat activități de camată, aceştia acționând cu precădere pe raza orașului Medgidia și a localităților limitrofe din județul Constanța. Astfel, aceștia au acordat ca îndeletnicire diverse sume de bani cu titlu de împrumut, în vederea perceperii de dobânzi lunare, operațiunile derulându-se în afara cadrului legal ce reglementează condițiile în care își pot desfășura activitățile entitățile financiare nebancare, fiind folosită în acest scop casa de amanet de pe raza Municipiului Medgidia.

Banii proveniți din infracțiunile de contrabandă, camătă, evaziune fiscală și punerea în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, au fost investiți în imobile sau schimbați și transferați în scopul ascunderii și al disimulării originii ilicite al acestora.

Toți membrii aflați în eșaloanele superioare ale grupării dețin autoturisme de lux, imobile, bani în conturi, se deplasează constant în vacanțe de lux, etalând un mod de viață opulent, existând o disproporție vădită între veniturile obținute în mod legal și stilul de viață afișat.

Activitatea de urmărire penală a fost efectuată cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași și al polițiștilor de frontieră din cadrul I.G.P.F. – Garda de Coastă.

La activități, au participat polițiști din cadrul I.G.P.R. – Direcția de Investigare a Criminalității Economice (rol de coordonare), I.G.P.F. – Garda de Coastă, D.C.C.O., structurilor de combatere a criminalității organizate din țară, structurilor de investigații criminale, luptători din cadrul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale și SAS, precum și jandarmi din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.

Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO| INCENDIU la un local din Bucerdea Grânoasă: Au intervenit pompierii cu două autospeciale

Publicat

în

FOTO| INCENDIU la un local din Bucerdea Grânoasă: Au intervenit pompierii cu două autospeciale

Un incendiu a izbucnit în cursul zilei de vineri, 27 mai, în Bucerdea Grânoasă.

Din primele informații este vorba despre o anexă gospodărească, în care funcționa un cafe-bar, care a fost cuprinsă de flăcări.

Elit - Gustul Desăvârșit

Garda de Intervenție Blaj acționează pentru localizarea și lichidarea flăcărilor.

Incendiul a fost localizat în limitele găsite, nefiind surprinse victime, în aceste momente acționându-se pentru lichidarea ultimelor focare.

În cadrul intervenției au fost alocate două autospeciale pentru stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD B2.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare