Peste patru sute de foști parlamentari au atacat în instanţă abrogarea pensiilor speciale. „Pentru ei este o mare lovitură”
Unii parlamentari, revoltaţi că Parlamentul a abrogat pensiile speciale pentru foştii aleşi, peste patru sute dintre aceştia au atacat decizia în instanţă.
„Am introdus aceste pensii ca să îi facem pe profesionişti să intre în politică”, susţin cei vizaţi. Şi tot ei le plâng de milă altor colegi care ar fi rămas fără bani la bătrâneţe.
Petre Roman, Teodor Meleșcanu, Petre Daea, Irina Loghin, Norica Nicolai şi mulţi alţii au primit până luna trecută pensii speciale pe care speră să le redobândească în instanţă.
Ruxandra Jipa, senatoarea care l-a miruit pe colegul său Dan Șova la votul pentru ridicarea imunităţii, avea în ultima declaraţie de avere, din 2014, venituri din pensia de magistrat de peste 85 de mii de lei. Din 2015, primea lunar şi peste 10 mii de lei ca fost parlamentar. Susţine că banii i se cuveneau pentru că a contribuit.
Ruxandra Jipa, fost senator: „Sunt oameni care nu au avut societăţi, nu au făcut afaceri pe holurile parlamentului ca alţii, că pe ăia nu-i doare niciunde. Știu oameni în vârstă pe care nu-i ştiu cu afaceri şi care pentru ei este o mare lovitură”.
Unul dintre promotorii legii privind pensiile speciale, Anghel Stanciu, primea 10 mii de lei ca fost parlamentar şi a rămas cu şase mii de lei, din activitatea de profesor. Acesta susţine că a promovat pensiile speciale pentru a motiva profesioniştii să renunţe la afaceri şi să intre în Parlament.
Anghel Stanciu, fost deputat: „Nu toţi fotbaliştii care dau cu piciorul în minge iau salariul lui Hagi, dar toţi care dau cu piciorul în minge pot să ajungă, dacă se străduies, să ia salariul lui Hagi. Deci toţi cei care spun că avem pensii mari, io îi încurajez să candideze”.
Pensia medie a unui fost parlamentar era de 5.714 lei, cuantumul fiind stabilit în funcţie de numărul de mandate. De exemplu, un parlamentar care a activat doar patru ani primea două mii de lei, însă cei care au avut trei sau mai multe mandate încasau peste 10 mii de lei.
Şi fostul ministru Petre Daea consideră nedreaptă decizia de a se abroga aceste venituri.
Petre Daea, fost deputat: „E o decizie a fiecăruia dintre cei care s-au văzut afectaţi de o asemnea măsură, e un drept legitim”.
Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor: „De ce nasc aceste procese? Ca să nască excepţii de neconsituționalitate, ca să ajungă pe masa CCR proiectul de lege. Din punctul meu de vedere, e constituționlă”.
827 de foşti senatori şi deputaţi au primit până în luna martie pensii speciale. 40 de milioane de lei costă în fiecare an bugetul de stat. 438 dintre aceştia au depus în instanţă plângeri şi au spus că o dată câştigat, acest drept nu mai poate fi luat înapoi. În 2010, o decizie similară a fost luată de Parlament pentru foşti demnitari şi militari. Şi ei au atacat atunci decizia în instanţă şi au pierdut.
Sursa: stirileprotv.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Aproape 400 de milioane de euro din Fondul de rezervă bugetară pentru plata serviciilor medicale şi a medicamentelor
Aproape 400 de milioane de euro din Fondul de rezervă bugetară pentru plata serviciilor medicale şi a medicamentelor Casa Naţională Asigurări de Sănătate (CNAS) va putea plăti toate medicamentele, cu şi fără contribuţie personală, şi toate serviciile medicale la zi, în urma suplimentării Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu 1,9 miliarde de […]
Plățile cash, limitate de la 1 ianuarie 2027: Cât vor mai putea plăti românii cu numerar
Plățile cash, limitate de la 1 ianuarie 2027: Cât vor mai putea plăti românii cu numerar Românii vor mai putea plăti cu bani lichizi, dar nu oricât și nu oricum, după ce Uniunea Europeană a decis introducerea unei limite maximale pentru plățile în numerar. Țara noastră trebuie să aplice noile reguli începând cu 1 ianuarie […]
Crește salariul minim în 2026, tăieri de 10% în administrația centrală și subvenții reduse pentru partide. Decizie în Coaliție
Crește salariul minim în 2026, tăieri de 10% în administrația centrală și subvenții reduse pentru partide. Decizie în Coaliție Coaliția de guvernare, reunită miercuri, 17 decembrie 2025, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, a ajuns la un acord asupra mai multor măsuri economice și administrative, care vizează reducerea cheltuielilor publice […]