Peste 75% dintre ruși vor ca Putin să atace Polonia după Ucraina: Câți au spus România?
Peste 75% dintre ruși vor ca Putin să atace Polonia după Ucraina: Câți au spus România?
Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de institutul sociologic „Active Group” din Ucraina, 86,6% dintre ruși sunt de acord și susțin un potențial atac asupra teritoriului țărilor Uniunii Europene, printre care: Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Cehia sau Slovacia.
Sondajul a fost realizat de către sociologii ucraineni în perioada 11-14 martie 2022 folosind metoda CATI (interviu telefonic cu ajutorul calculatorului). Un total de 1.557 de respondenți de pe teritoriul Rusiei au fost intervievați. Marja de eroare este situată, conform institutului, între 0,95 și 2,5%.
„O caracteristică a acestui proiect a fost că apelurile au fost efectuate folosind aplicația Viber, iar intervievatorii nu s-au prezentat spunând că sună din Ucraina. În același timp, au folosit numere temporare pentru apeluri (numerele au fost achiziționate prin vânzări de numere virtuale)”, explică ucrainenii de la „Active Group” cum au realizat sondajul.
Interviurile au relevat că 75,5% dintre ruși aprobă ideea unei invazii armate a unei alte țări, după Ucraina, și cred că aceasta ar trebui să fie Polonia. Din punctul de vedere al respondenților, este o continuare logică a „operațiunii militare speciale a Federației Ruse”.
Mai mult, conform sondajului, 74,5% dintre respondenți sunt de acord, într-o oarecare măsură, cu utilizarea armelor nucleare de către guvernul țării lor.
Este de remarcat faptul că doar 13,4% dintre rezidenții ruși au o atitudine negativă față de o invazie armată a altor țări. 46% dintre respondenți sunt absolut siguri că guvernul rus ar trebui să atace țări din UE, iar 40,6% sugerează o extindere acceptabilă a ostilităților.
Cele trei țări care, potrivit sondajului sociologic, vor deveni următoarele victime ale Rusiei:
– Polonia (75,5% dintre respondenți),
– țările baltice, inclusiv Estonia, Lituania, Letonia (41%),
– Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria (39,6%).
În timpul sondajului, respondenții au avut ocazia să aleagă liber dintre mai multe țări.
Doar 25,5% dintre ruși au o atitudine categoric negativă față de utilizarea armelor nucleare. Dintre cei chestionați, 40,3% consideră un atac nuclear absolut acceptabil, iar 34,3% vor susține într-o măsură sau alta o astfel de decizie a autorităților ruse.
Opinia publică rusă poate fi un anumit indicator pentru comunitatea mondială despre următoarele potențiale acțiuni ale Kremlinului.
„Impresia generală a sociologilor care au participat la sondaj este că rușii care au acceptat să comunice cu intervievatorii sunt agresivi nu numai față de Ucraina, ci și față de Uniunea Europeană. Respondenții fie refuză să comunice după ce au aflat subiectul interviului, fie se declară pregătiți să susțină și să aprobe incursiuni ulterioare ale Rusiei în alte țări”, comentează Andrey Eremenko, fondatorul companiei de cercetare Active Group.
Sociologii companiei ucrainene „Active Group” au pornit cercetarea încercând să afle cât de agresivă este societatea rusă.
La alcătuirea întrebărilor s-au folosit formulările obligatorii pentru mediul rusesc. Deci, în loc de „invazie” și „război”, sondorii au folosit expresia „operațiune specială”, forțele de securitate ucrainene au fost numite „naziste” etc.
Cum au fost formulate întrebările
La alcătuirea concluziilor sociologice și a procentelor pentru fiecare categorie au fost luate în calcul inclusiv persoanele care au răspuns apelului dar au refuzat să răspundă la anumite întrebări sau chiar la toate.
La întrebarea „Ar trebui Federația Rusă să forțeze alte țări să nu mai susțină naziștii din Ucraina prin mijloace militare?” doar 13,4% dintre respondenți au răspuns negativ, 86,6% au spus că susțin într-un fel sau altul agresiunea militară împotriva altor țări, 40.6% – o susțin fără echivoc, iar 40,6% nu sunt siguri, detaliază sociologii care au realizat studiul.
Pentru a afla ce agresiune militară împotriva căror țări rușii le consideră acceptabile, a fost pusă întrebarea: „În opinia dumneavoastră, pe teritoriul căror țări ar trebui să-și extindă influența Federația Rusă (inclusiv prin mijloace militare)?”.
S-a dovedit că, cel mai adesea, ar fi dezirabilă agresiunea împotriva țărilor care „făceau parte din URSS”. Această opțiune a fost susținută de 40,3% dintre respondenți sau 48,9% dintre cei care au decis cu privire la răspuns.
33,3% dintre respondenți (40,4% dintre cei care au decis asupra unei opțiuni) permit „extinderea influenței prin mijloace militare” în țările Pactului de la Varșovia (cu excepția Poloniei). Atacul Rusiei asupra Poloniei este de dorit de către 32,9% dintre ruși (39,9% dintre cei care au decis asupra răspunsului).
20,8% dintre respondenți (25,3% dintre cei care au avut o opțiune) permit agresiunea militară împotriva „țărilor UE”, iar 12,5% (15,2% din total) consideră că este necesară „extinderea influenței prin mijloace militare” în întreaga lume.
În mod remarcabil, spun sociologii ucraineni, doar 4,6% dintre cei chestionați ar vrea ca Rusia „să-și extindă influența” asupra SUA (5,6% dintre cei care s-au hotărât). Doar 1,4% dintre respondenți au spus că Federația Rusă nu ar trebui să-și extindă influența, iar alți 17,6% nu au putut răspunde la întrebare.
A mai fost pusă întrebarea „În ce țări ar trebui să continue Federația Rusă operațiunea militară specială după denazificarea Ucrainei pentru a-și proteja interesele legitime?” (Răspunsuri multiple)”.
În cazul finalizării cu succes a „operațiunii militare speciale” în Ucraina, 48,6% dintre rușii chestionați (75,5% dintre cei care au decis) consideră că Polonia ar trebui să fie următoarea. Iar 26,4% dintre respondenți (41% dintre cei care au decis) au spus că țările baltice ar trebui să fie următoarele. Alte țări ale Pactului de la Varșovia (Bulgaria, fosta Cehoslovacie, Ungaria, România) au fost numite de 25,5% (39,6% dintre cei care au decis).
Opțiunea „Într-una din celelalte țări NATO” a fost aleasă de 2,8% (4,3% dintre cei care au decis). 35,6% nu au răspuns.
De asemenea, s-a dovedit că 3/4 dintre ruși admit că țara lor va putea folosi arme nucleare în anumite condiții. Deci, la întrebarea „Permiteți Federației Ruse, pentru a-și proteja interesele legitime, cu condiția ca Vladimir Putin să primească informații despre amenințarea utilizării unor astfel de arme împotriva Federației Ruse, să folosească arme nucleare într-un mod limitat?”, 40,3% dintre respondenți au răspuns „DA”, iar alți 34,3% și-au exprimat îndoiala „poate da, poate nu”, ceea ce înseamnă disponibilitatea de a susține o astfel de decizie în anumite condiții.
Doar 25,5% au răspuns fără ambiguitate „NU”.
Sursa: ziare.com
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Rata șomajului, în creștere în România: Şomajul în rândul tinerilor, cel mai ridicat. Cele mai noi date oficiale
Rata șomajului, în creștere în România: Şomajul în rândul tinerilor, cel mai ridicat Populaţia activă a României era, în trimestrul IV 2025, de 8,165 milioane persoane, din care 7,651 milioane persoane erau ocupate şi 513.900 persoane erau şomeri, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Rata şomajului în trimestrul IV 2025 a fost de 6,3%, […]
Bonuri de masă 2026: Angajații care beneficiază de tichete pe lângă salariu. Care este valoare maximă
Bonuri de masă 2026: Angajații care beneficiază de tichete pe lângă salariu. Care este valoare maximă Bonurile de masă sunt în continuare un beneficiu important pentru angajații din România, fiind acordate de companii pentru a sprijini cheltuielile cu hrana. În 2026, valoarea maximă a acestora a fost actualizată prin Legea nr. 201/2025. Bonuri de masă […]
Furturile de energie au pus în pericol viața a peste 1.000 de persoane în 2025: Peste 23 milioane de kWh au fost sustrași pe parcursul anului trecut
Furturile de energie au pus în pericol viața a peste 1.000 de persoane în 2025: Peste 23 milioane de kWh au fost sustrași pe parcursul anului trecut Un număr de 1.275 de cazuri de intervenții ilegale realizate de diverse persoane la instalațiile de energie au fost identificate, anul trecut, în cele 20 de județe din […]