Rămâi conectat

Actualitate

Peste 75% dintre ruși vor ca Putin să atace Polonia după Ucraina: Câți au spus România?

Publicat

în

Peste 75% dintre ruși vor ca Putin să atace Polonia după Ucraina: Câți au spus România?

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de institutul sociologic „Active Group” din Ucraina, 86,6% dintre ruși sunt de acord și susțin un potențial atac asupra teritoriului țărilor Uniunii Europene, printre care: Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Cehia sau Slovacia.

Sondajul a fost realizat de către sociologii ucraineni în perioada 11-14 martie 2022 folosind metoda CATI (interviu telefonic cu ajutorul calculatorului). Un total de 1.557 de respondenți de pe teritoriul Rusiei au fost intervievați. Marja de eroare este situată, conform institutului, între 0,95 și 2,5%.

„O caracteristică a acestui proiect a fost că apelurile au fost efectuate folosind aplicația Viber, iar intervievatorii nu s-au prezentat spunând că sună din Ucraina. În același timp, au folosit numere temporare pentru apeluri (numerele au fost achiziționate prin vânzări de numere virtuale)”, explică ucrainenii de la „Active Group” cum au realizat sondajul.

Elit - Gustul Desăvârșit

Interviurile au relevat că 75,5% dintre ruși aprobă ideea unei invazii armate a unei alte țări, după Ucraina, și cred că aceasta ar trebui să fie Polonia. Din punctul de vedere al respondenților, este o continuare logică a „operațiunii militare speciale a Federației Ruse”.

Mai mult, conform sondajului, 74,5% dintre respondenți sunt de acord, într-o oarecare măsură, cu utilizarea armelor nucleare de către guvernul țării lor.

Este de remarcat faptul că doar 13,4% dintre rezidenții ruși au o atitudine negativă față de o invazie armată a altor țări. 46% dintre respondenți sunt absolut siguri că guvernul rus ar trebui să atace țări din UE, iar 40,6% sugerează o extindere acceptabilă a ostilităților.

Cele trei țări care, potrivit sondajului sociologic, vor deveni următoarele victime ale Rusiei:

– Polonia (75,5% dintre respondenți),

– țările baltice, inclusiv Estonia, Lituania, Letonia (41%),

– Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria (39,6%).

În timpul sondajului, respondenții au avut ocazia să aleagă liber dintre mai multe țări.

Doar 25,5% dintre ruși au o atitudine categoric negativă față de utilizarea armelor nucleare. Dintre cei chestionați, 40,3% consideră un atac nuclear absolut acceptabil, iar 34,3% vor susține într-o măsură sau alta o astfel de decizie a autorităților ruse.

Opinia publică rusă poate fi un anumit indicator pentru comunitatea mondială despre următoarele potențiale acțiuni ale Kremlinului.

„Impresia generală a sociologilor care au participat la sondaj este că rușii care au acceptat să comunice cu intervievatorii sunt agresivi nu numai față de Ucraina, ci și față de Uniunea Europeană. Respondenții fie refuză să comunice după ce au aflat subiectul interviului, fie se declară pregătiți să susțină și să aprobe incursiuni ulterioare ale Rusiei în alte țări”, comentează Andrey Eremenko, fondatorul companiei de cercetare Active Group.

Sociologii companiei ucrainene „Active Group” au pornit cercetarea încercând să afle cât de agresivă este societatea rusă.

La alcătuirea întrebărilor s-au folosit formulările obligatorii pentru mediul rusesc. Deci, în loc de „invazie” și „război”, sondorii au folosit expresia „operațiune specială”, forțele de securitate ucrainene au fost numite „naziste” etc.

Cum au fost formulate întrebările

La alcătuirea concluziilor sociologice și a procentelor pentru fiecare categorie au fost luate în calcul inclusiv persoanele care au răspuns apelului dar au refuzat să răspundă la anumite întrebări sau chiar la toate.

La întrebarea „Ar trebui Federația Rusă să forțeze alte țări să nu mai susțină naziștii din Ucraina prin mijloace militare?” doar 13,4% dintre respondenți au răspuns negativ, 86,6% au spus că susțin într-un fel sau altul agresiunea militară împotriva altor țări, 40.6% – o susțin fără echivoc, iar 40,6% nu sunt siguri, detaliază sociologii care au realizat studiul.

Pentru a afla ce agresiune militară împotriva căror țări rușii le consideră acceptabile, a fost pusă întrebarea: „În opinia dumneavoastră, pe teritoriul căror țări ar trebui să-și extindă influența Federația Rusă (inclusiv prin mijloace militare)?”.

S-a dovedit că, cel mai adesea, ar fi dezirabilă agresiunea împotriva țărilor care „făceau parte din URSS”. Această opțiune a fost susținută de 40,3% dintre respondenți sau 48,9% dintre cei care au decis cu privire la răspuns.

33,3% dintre respondenți (40,4% dintre cei care au decis asupra unei opțiuni) permit „extinderea influenței prin mijloace militare” în țările Pactului de la Varșovia (cu excepția Poloniei). Atacul Rusiei asupra Poloniei este de dorit de către 32,9% dintre ruși (39,9% dintre cei care au decis asupra răspunsului).

20,8% dintre respondenți (25,3% dintre cei care au avut o opțiune) permit agresiunea militară împotriva „țărilor UE”, iar 12,5% (15,2% din total) consideră că este necesară „extinderea influenței prin mijloace militare” în întreaga lume.

În mod remarcabil, spun sociologii ucraineni, doar 4,6% dintre cei chestionați ar vrea ca Rusia „să-și extindă influența” asupra SUA (5,6% dintre cei care s-au hotărât). Doar 1,4% dintre respondenți au spus că Federația Rusă nu ar trebui să-și extindă influența, iar alți 17,6% nu au putut răspunde la întrebare.

A mai fost pusă întrebarea „În ce țări ar trebui să continue Federația Rusă operațiunea militară specială după denazificarea Ucrainei pentru a-și proteja interesele legitime?” (Răspunsuri multiple)”.

În cazul finalizării cu succes a „operațiunii militare speciale” în Ucraina, 48,6% dintre rușii chestionați (75,5% dintre cei care au decis) consideră că Polonia ar trebui să fie următoarea. Iar 26,4% dintre respondenți (41% dintre cei care au decis) au spus că țările baltice ar trebui să fie următoarele. Alte țări ale Pactului de la Varșovia (Bulgaria, fosta Cehoslovacie, Ungaria, România) au fost numite de 25,5% (39,6% dintre cei care au decis).

Opțiunea „Într-una din celelalte țări NATO” a fost aleasă de 2,8% (4,3% dintre cei care au decis). 35,6% nu au răspuns.

De asemenea, s-a dovedit că 3/4 dintre ruși admit că țara lor va putea folosi arme nucleare în anumite condiții. Deci, la întrebarea „Permiteți Federației Ruse, pentru a-și proteja interesele legitime, cu condiția ca Vladimir Putin să primească informații despre amenințarea utilizării unor astfel de arme împotriva Federației Ruse, să folosească arme nucleare într-un mod limitat?”, 40,3% dintre respondenți au răspuns „DA”, iar alți 34,3% și-au exprimat îndoiala „poate da, poate nu”, ceea ce înseamnă disponibilitatea de a susține o astfel de decizie în anumite condiții.

Doar 25,5% au răspuns fără ambiguitate „NU”.

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

VIDEO| Zăpadă de peste 5 metri, pe Transfăgărășan, la mijloc de mai. Când se estimează redeschiderea circulației

Publicat

în

VIDEO| Zăpadă de peste 5 metri, pe Transfăgărășan, la mijloc de mai. Când se estimează redeschiderea circulației

Deși ne apropiem de vara calendaristică, DN7C, Transfăgărășan, ne oferă încă imagini de iarnă. Joi, 19 mai, drumarii au continuat intervenţia pentru deszăpezirea spectaculosului drum, deşi în unele zone grosimea stratului de zăpadă depăşeşte chiar cinci metri.

Potrivit reprezentanților DRDP Brașov, se speră într-o redeschidere a circulației mai rapidă decât termenul de 1 iulie.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Angajații noștri de la Districtul Bâlea lucrează intens la curățarea zăpezii acumulate peste iarnă pe versantul nordic al drumului. Acum se lucrează într-o zonă în care stratul de #zăpadă depășește 5 metri grosime.

Cu toate acestea, dacă și vremea va ține cu noi, suntem încrezători că vom putea să deschidem șoseaua pentru circulația publică înainte de termenul obișnuit de 1 iulie”, au scris pe facebook ce de la DRDP Brașov.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Noi prevederi pentru protecția animalelor: Sancțiuni mai aspre pentru persoanele care comit orice act de cruzime sau violență

Publicat

în

Noi prevederi pentru protecția animalelor: Sancțiuni mai aspre pentru persoanele care comit orice act de cruzime sau violență

Astăzi, 19 mai 2022, intră în vigoare noile prevederi legale privind protecția animalelor, care stabilesc sancțiuni mai aspre pentru cei care comit orice act de cruzime sau violenţă asupra acestora.

La data de 16 mai 2022, în Monitorul Oficial al României, a fost publicată Legea nr. 138 din 2022, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004, privind protecţia animalelor, care prevede majorarea limitelor speciale ale pedepselor și ale amenzilor contravenționale prevăzute în forma de bază a actului normativ.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prevederile Legii 205/2004 urmăresc asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor cu sau fără stăpân, consfinţind o serie de drepturi şi obligaţii în sarcina deţinătorilor de animale. Acestora din urmă le-au fost instituite responsabilităţi privind întreţinerea şi supravegherea animalelor, tratamentul aplicat acestora excluzând orice act de cruzime şi violenţă.

Odată cu operaționalizarea structurilor de protecția animalelor, numărul de situații sesizate, în care oamenii au manifestat un comportament agresiv față de acestea, s-a menținut la un nivel ridicat, motiv pentru care a fost necesar a se institui, la nivel legislativ, noi norme prin care să se limiteze abuzurile împotriva animalelor.

Astfel, conform noilor prevederi, se dublează și chiar triplează cuantumul amenzilor contravenționale și limitele maxime ale pedepsei cu închisoarea.

Potrivit noului text de lege:

Se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codotomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.

Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă, în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare.

Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă.

De asemenea, se pedepdește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.

Se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora.

Se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive și rănirea cu intenţie a animalelor.

Totodată, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept, schingiuirea animalelor, organizarea de lupte între animale sau cu animale și zoofilia.

Elementul de noutate adus de Legea 138/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 este zoofilia, care a fost reglementată în dreptul național, reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Majorarea limitelor speciale este necesară, întrucât acesta creează premisele responsabilizării cetăţenilor, prin încadrarea faptei într-o categorie superioară a pericolului social.

De asemenea, în cazul condamnării pentru una dintre infracțiunile prevăzute de textul de lege, instanța poate dispune, ca pedeapsă complementară, interdicția de a deține animale, pentru o perioadă de la un an la 5 ani.

Din punct de vedere social, rolul pedepselor complementare este de responsabilizare a celui care a fost condamnat pentru o faptă de natură penală.

Dacă în vechea formă a actului normativ, limitele speciale ale amenzii contravenționale erau cuprinse între 1.000 de lei și 3.000 de lei, de acum înainte, polițiștii pot aplica amenzi contravenționale cuprinse între 3.000 de lei și 12.000 de lei, în cazul constatării următoarelor fapte:

– nerespectarea obligației deținătorilor de animale de a asigura acestora un adăpost corespunzător, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă, îngrijire, atenție și asistență medicală;

-folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi psihice, afecţiuni sau răniri;

-abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;

-administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor, în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;

-folosirea de mijloace de dresaj, care să provoace traume psihice sau fizice, precum și metode care prejudiciază sănătatea ori bunăstarea animalului.

Poliția Română recomandă deținătorilor de animale respectarea normelor privitoare la bunăstarea și protecția animalelor, pentru a nu fi sub incidența noilor prevederi legale, care intră în vigoare astăzi, 19 mai 2022.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

SUBIECTE și BAREME la BACALAUREAT 2022, sesiunea specială, la MATEMATICĂ și ISTORIE: Ce au primit olimpicii astăzi

Publicat

în

SUBIECTE și BAREME la BACALAUREAT 2022, sesiunea specială, la MATEMATICĂ și ISTORIE: Ce au primit olimpicii astăzi

Bacalaureatul 2022, sesiunea specială, a continuat astăzi, 19 mai, cu proba obligatorie a profilului, pentru elevii olimpici din România.

Această sesiune este pentru absolvenții de liceu participanți la loturile olimpice și la competițiile sportive și artistice internaționale care se desfășoară în aceeași perioadă cu examenul național de Bacalaureat 2022.

SUBIECTE și BAREME la BACALAUREAT 2022, sesiunea specială, la MATEMATICĂ și ISTORIE

CLICK PENTRU: SUBIECTE ISTORIE BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ

CLICK PENTRU: SUBIECTE Matematică BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ, mate-info

CLICK PENTRU: SUBIECTE Matematică BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ, științele naturii

CLICK PENTRU: SUBIECTE Matematică BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ, tehnologic

CLICK PENTRU: SUBIECTE Matematică BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ, pedagogic

CLICK PENTRU: BAREME Matematică BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ, mate-info

CLICK PENTRU: BAREME Matematică BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ, tehnologic

CLICK PENTRU: BAREME Matematică BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ, științele naturii

CLICK PENTRU: BAREME Matematică BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ, pedagogic

CLICK PENTRU: BAREME ISTORIE BACALAUREAT 2022, SESIUNEA SPECIALĂ

În perioada 12-13 mai 2022 are loc evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională. Proba pentru competențele digitale este programată pe 16 și 17 mai.

Elit - Gustul Desăvârșit

Candidații vor susține proba scrisă la Limba și literatura română pe data de 18 mai. Proba obligatorie a profilului este pe 19 mai, iar pe 20 mai – proba la alegere a profilului și specializării.

Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 26 mai. Contestațiile se vor depune în aceeași zi, între orele 12-14.

Iată calendarul oficial al sesiunii speciale a examenului de BAC 2022:

  • 9-10 mai 2022: Înscrierea candidaților la sesiunea specială de examen
  • 11 mai 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
  • 12-13 mai 2022: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
  • 16-17 mai 2022: Evaluarea competențelor digitale — proba D
  • 17 mai 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
  • 18 mai 2022: Limba și literatura română — proba E)a) — proba scrisă
  • 19 mai 2022: Proba obligatorie a profilului — proba E)c) — proba scrisă
  • 20 mai 2022: Proba la alegere a profilului și specializării — proba E)d) — proba scrisă
  • 23 mai 2022: Limba și literatura maternă — proba E)b) — proba scrisă
  • 26 mai 2022: Afișarea rezultatelor până la ora 12.00
    • Depunerea contestațiilor (între orele 12.00 și 14.00)
  • 26-29 mai 2022: Rezolvarea contestațiilor
  • 29 mai 2022: Afișarea rezultatelor finale

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare