Rămâi conectat

Actualitate

Peste 75% dintre ruși vor ca Putin să atace Polonia după Ucraina: Câți au spus România?

Ziarul Unirea

Publicat

în

Peste 75% dintre ruși vor ca Putin să atace Polonia după Ucraina: Câți au spus România?

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de institutul sociologic „Active Group” din Ucraina, 86,6% dintre ruși sunt de acord și susțin un potențial atac asupra teritoriului țărilor Uniunii Europene, printre care: Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Cehia sau Slovacia.

Sondajul a fost realizat de către sociologii ucraineni în perioada 11-14 martie 2022 folosind metoda CATI (interviu telefonic cu ajutorul calculatorului). Un total de 1.557 de respondenți de pe teritoriul Rusiei au fost intervievați. Marja de eroare este situată, conform institutului, între 0,95 și 2,5%.

„O caracteristică a acestui proiect a fost că apelurile au fost efectuate folosind aplicația Viber, iar intervievatorii nu s-au prezentat spunând că sună din Ucraina. În același timp, au folosit numere temporare pentru apeluri (numerele au fost achiziționate prin vânzări de numere virtuale)”, explică ucrainenii de la „Active Group” cum au realizat sondajul.

Elit - Gustul Desăvârșit

Interviurile au relevat că 75,5% dintre ruși aprobă ideea unei invazii armate a unei alte țări, după Ucraina, și cred că aceasta ar trebui să fie Polonia. Din punctul de vedere al respondenților, este o continuare logică a „operațiunii militare speciale a Federației Ruse”.

Mai mult, conform sondajului, 74,5% dintre respondenți sunt de acord, într-o oarecare măsură, cu utilizarea armelor nucleare de către guvernul țării lor.

Este de remarcat faptul că doar 13,4% dintre rezidenții ruși au o atitudine negativă față de o invazie armată a altor țări. 46% dintre respondenți sunt absolut siguri că guvernul rus ar trebui să atace țări din UE, iar 40,6% sugerează o extindere acceptabilă a ostilităților.

Cele trei țări care, potrivit sondajului sociologic, vor deveni următoarele victime ale Rusiei:

– Polonia (75,5% dintre respondenți),

– țările baltice, inclusiv Estonia, Lituania, Letonia (41%),

– Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria (39,6%).

În timpul sondajului, respondenții au avut ocazia să aleagă liber dintre mai multe țări.

Doar 25,5% dintre ruși au o atitudine categoric negativă față de utilizarea armelor nucleare. Dintre cei chestionați, 40,3% consideră un atac nuclear absolut acceptabil, iar 34,3% vor susține într-o măsură sau alta o astfel de decizie a autorităților ruse.

Opinia publică rusă poate fi un anumit indicator pentru comunitatea mondială despre următoarele potențiale acțiuni ale Kremlinului.

„Impresia generală a sociologilor care au participat la sondaj este că rușii care au acceptat să comunice cu intervievatorii sunt agresivi nu numai față de Ucraina, ci și față de Uniunea Europeană. Respondenții fie refuză să comunice după ce au aflat subiectul interviului, fie se declară pregătiți să susțină și să aprobe incursiuni ulterioare ale Rusiei în alte țări”, comentează Andrey Eremenko, fondatorul companiei de cercetare Active Group.

Sociologii companiei ucrainene „Active Group” au pornit cercetarea încercând să afle cât de agresivă este societatea rusă.

La alcătuirea întrebărilor s-au folosit formulările obligatorii pentru mediul rusesc. Deci, în loc de „invazie” și „război”, sondorii au folosit expresia „operațiune specială”, forțele de securitate ucrainene au fost numite „naziste” etc.

Cum au fost formulate întrebările

La alcătuirea concluziilor sociologice și a procentelor pentru fiecare categorie au fost luate în calcul inclusiv persoanele care au răspuns apelului dar au refuzat să răspundă la anumite întrebări sau chiar la toate.

La întrebarea „Ar trebui Federația Rusă să forțeze alte țări să nu mai susțină naziștii din Ucraina prin mijloace militare?” doar 13,4% dintre respondenți au răspuns negativ, 86,6% au spus că susțin într-un fel sau altul agresiunea militară împotriva altor țări, 40.6% – o susțin fără echivoc, iar 40,6% nu sunt siguri, detaliază sociologii care au realizat studiul.

Pentru a afla ce agresiune militară împotriva căror țări rușii le consideră acceptabile, a fost pusă întrebarea: „În opinia dumneavoastră, pe teritoriul căror țări ar trebui să-și extindă influența Federația Rusă (inclusiv prin mijloace militare)?”.

S-a dovedit că, cel mai adesea, ar fi dezirabilă agresiunea împotriva țărilor care „făceau parte din URSS”. Această opțiune a fost susținută de 40,3% dintre respondenți sau 48,9% dintre cei care au decis cu privire la răspuns.

33,3% dintre respondenți (40,4% dintre cei care au decis asupra unei opțiuni) permit „extinderea influenței prin mijloace militare” în țările Pactului de la Varșovia (cu excepția Poloniei). Atacul Rusiei asupra Poloniei este de dorit de către 32,9% dintre ruși (39,9% dintre cei care au decis asupra răspunsului).

20,8% dintre respondenți (25,3% dintre cei care au avut o opțiune) permit agresiunea militară împotriva „țărilor UE”, iar 12,5% (15,2% din total) consideră că este necesară „extinderea influenței prin mijloace militare” în întreaga lume.

În mod remarcabil, spun sociologii ucraineni, doar 4,6% dintre cei chestionați ar vrea ca Rusia „să-și extindă influența” asupra SUA (5,6% dintre cei care s-au hotărât). Doar 1,4% dintre respondenți au spus că Federația Rusă nu ar trebui să-și extindă influența, iar alți 17,6% nu au putut răspunde la întrebare.

A mai fost pusă întrebarea „În ce țări ar trebui să continue Federația Rusă operațiunea militară specială după denazificarea Ucrainei pentru a-și proteja interesele legitime?” (Răspunsuri multiple)”.

În cazul finalizării cu succes a „operațiunii militare speciale” în Ucraina, 48,6% dintre rușii chestionați (75,5% dintre cei care au decis) consideră că Polonia ar trebui să fie următoarea. Iar 26,4% dintre respondenți (41% dintre cei care au decis) au spus că țările baltice ar trebui să fie următoarele. Alte țări ale Pactului de la Varșovia (Bulgaria, fosta Cehoslovacie, Ungaria, România) au fost numite de 25,5% (39,6% dintre cei care au decis).

Opțiunea „Într-una din celelalte țări NATO” a fost aleasă de 2,8% (4,3% dintre cei care au decis). 35,6% nu au răspuns.

De asemenea, s-a dovedit că 3/4 dintre ruși admit că țara lor va putea folosi arme nucleare în anumite condiții. Deci, la întrebarea „Permiteți Federației Ruse, pentru a-și proteja interesele legitime, cu condiția ca Vladimir Putin să primească informații despre amenințarea utilizării unor astfel de arme împotriva Federației Ruse, să folosească arme nucleare într-un mod limitat?”, 40,3% dintre respondenți au răspuns „DA”, iar alți 34,3% și-au exprimat îndoiala „poate da, poate nu”, ceea ce înseamnă disponibilitatea de a susține o astfel de decizie în anumite condiții.

Doar 25,5% au răspuns fără ambiguitate „NU”.

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

România își pierde absolvenții de facultate! Numărul celor cu studii superioare care au preferat străinătatea a crescut cu circa 70.000, față de Recensământul anterior

Ziarul Unirea

Publicat

în

România își pierde absolvenții de facultate! Numărul celor cu studii superioare care au preferat străinătatea a crescut cu circa 70.000, față de Recensământul anterior

Față de Recensământul anterior, numărul celor cu studii sperioare care au preferat străinătatea a crescut cu circa 70.000.

Distribuția pe sexe este aproximativ egală, bărbații fiind ușor mai numeroși. Cei mai mulți plecați sunt din București, urmați de cei din Constanța și Bihor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit datelor Eurostat, față de 2008, numărul românilor care au cel puțin o facultate și care trăiesc într-un alt stat a crescut cu 144%. De asemenea, numărul absolvenți de liceu sau școală profesională din România care trăiesc într-o altă țară a UE a crescut de la 806.000 persoane în 2008 la 1.437.000 persoane.

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă, se mai arată în studiul citat.
Numărul emigranților români din ultimii 8 ani

Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare, confirmă un raport al Băncii Mondiale. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.

Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.

Termenul „exod de creiere” a fost menționat prima oară de către Societatea Regală Britanică pentru a se referi la emigrarea oamenilor de știință și tehnologilor din Regatul Unit în Statele Unite și Canada. În zilele noastre, sintagma este folosită pentru a descrie emigrarea persoanelor cu calificări înalte- ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare.

Motivele pentru care are loc exodul creierelor sunt diverse: lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională, după cum arată un alt studiu.

Până în 2006, migrația românească era mai mult una temporară, reprezentată de persoane cu studii medii care mergeam să muncească în afara țării pentru a strânge nișe bani. Odată cu aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, profilul migranților s-a schimbat din nou, migrația persoanelor cu înaltă calificare devenind tot mai consistentă.

În România, cea mai mare rată a migrației externe a fost înregistrată în 2008, când aproximativ 2% din întreaga populație a părăsit România. Datele arată că această tendință de emigrare este în creștere.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ce mașini nu vor mai putea fi înmatriculate în România? Hotărârea de Guvern, publicată în Monitorul Oficial

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ce mașini nu vor mai putea fi înmatriculate în România? Hotărârea de Guvern, publicată în Monitorul Oficial

HG 815, din 8 septembrie care vine să modifice și să completeze Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2022 privind circulația pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial.

Conform noilor prevederi, ”autovehiculele și remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate, precum și cele date în urmărire de către structurile Poliției Române ori de către autoritățile altor state nu se înmatriculează”.

În același timp, la înregistrare, vehiculele vor primi ”plăcuțe cu un singur număr de înregistrare, care trebuie să aibă:

Elit - Gustul Desăvârșit

a) fondul reflectorizant de culoare galbenă, iar literele și cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru vehiculele înregistrate la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București;

b) fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele și cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru autovehiculele care se înregistrează la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază sau, după caz, la Serviciul Român de Informații”.

Nu în ultimul rând, actul normativ stabilește că numărul ”de înregistrare al vehiculelor înregistrate la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București se compune din indicativul localității, format din cifre arabe, indicativul județului sau al municipiului București, scris cu litere cu caractere latine majuscule, precum și dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.

Se mai precizează, totodată, că numărul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază și, după caz, la Serviciul Român de Informații se compune din abrevierea denumirii instituției, scrisă cu litere cu caractere latine majuscule, precum și dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

ATENȚIE! Escrocii au găsit un nou tip de înșelăciune pentru a ne fura banii. E-mailuri în care informează persoanele că sunt investigate de Poliție

Ziarul Unirea

Publicat

în

ATENȚIE! Escrocii au găsit un nou tip de înșelăciune pentru a ne fura banii. E-mailuri în care informează persoanele că sunt investigate de Poliție

Într-o avertizare dată sâmbătă, Georgian Dragan, purtătorul de cuvânt al Poliției Române, a dezvăluit o tactică perfidă folosită de infractori pentru a păcăli oamenii și a-i determina să plătească sume mari de bani. Această schemă vicleană implică trimiterea de e-mailuri false în care se pretinde că destinatarii sunt sub anchetă de către Interpol sau Poliția Română pentru presupuse infracțiuni grave.

Dragan a declarat: „Este un nou mod de a încerca să păcălească oamenii și să obțină bani de la persoanele bine intenționate. În ultima perioadă, Poliția Română a primit mai multe sesizări cu privire la această schemă. Cu toate acestea, oamenii au înțeles să țină cont de recomandările noastre și să nu cadă în capcana acestor cereri. Escrocii trimit e-mailuri în numele unor instituții publice respectabile, cum ar fi Interpol sau Poliția Română, și încearcă să îi convingă pe oameni că sunt subiectul unor investigații penale grave, cum ar fi pornografia infantilă, contrabanda cu țigări și alte infracțiuni grave. Scopul lor este să îi determine pe oameni să trimită sume de bani pentru a evita aceste așa-zise investigații.”

Elit - Gustul Desăvârșit

Dragan a subliniat că atât Poliția Română, cât și Interpolul și alte instituții ale statului din România nu trimit astfel de comunicări și nu solicită niciodată bani de la cetățeni pentru a scăpa de investigații. El a sfătuit oamenii să nu răspundă acestor solicitări, să nu acceseze link-urile trimise de escroci și să nu trimită bani în niciun caz. În schimb, a îndemnat cetățenii să sesizeze imediat Poliția și să colaboreze la identificarea și trimiterea în fața justiției a persoanelor responsabile pentru această schemă infracțională.

Dragan a adăugat: „Dacă oamenii examinează cu atenție aceste e-mailuri, vor observa erori flagrante, cum ar fi afirmația că Interpol face parte din Poliția Română sau menționarea unor adrese care nu există.”

Această avertizare vine în contextul în care escrocii continuă să evolueze și să folosească metode tot mai sofisticate pentru a păcăli oamenii, iar colaborarea cu autoritățile este esențială pentru a-i opri în fața acestor infracțiuni grave. Poliția Română îndeamnă toți cetățenii să fie vigilenți și să nu cadă în capcana acestor tentative de înșelăciune.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare