Actualitate

Peste 25% din drumurile publice din România erau pietruite sau de pământ, la finalul anului 2022. Datele INS

Ioana Oprean

Publicat

în

Peste 25% din drumurile publice din România erau pietruite sau de pământ, la finalul anului 2022. Datele INS

La finalul anului 2022, lungimea drumurilor publice din România totaliza 86.338 de kilometri, dintre care aproximativ jumătate erau modernizate, devreme ce calea ferată se întindea pe 10.615 kilometri, din care 56,2% fiind reprezentate de căi principale, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2022, din totalul drumurilor publice, 17.582 km (20,4%) erau drumuri naţionale, 35.132 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.622 km (38,9%) drumuri comunale, transmite Agerpres.

Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice se prezenta astfel: 48,2% (41.653 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,1% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 24,3% (20.956 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, respectiv 27,5% (23.727 km) drumuri pietruite şi de pământ.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 29,9% din lungimea drumurilor modernizate şi 41,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Datele INS arată că, din lungimea drumurilor naţionale, 6.197 km (35,2%) erau drumuri europene, 949 km (5,4%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 2.064 km (11,7%) erau drumuri cu patru benzi, 308 km (1,8%) drumuri cu trei benzi, şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi.

De asemenea, lungimea drumurilor judeţene cuprindea, în proporţie de 49,2%, drumuri modernizate, iar 35% dintre drumurile comunale erau pietruite.
Căile ferate

La finele anului 2022, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust.

Totodată, densitatea liniilor la 1.000 km pătraţi de teritoriu era de 44,5. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3 la mie), regiunea Vest (60 la mie), regiunea Nord-Vest (47,9 la mie) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8 la mie).

La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, echivalentul a 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Cum îşi recuperează șoferii talonul reţinut de Poliţie pentru defecțiuni tehnice ale maşinii sau pentru ITP expirat: Explicația RAR

Bogdan Ilea

Publicat

în

Cum îşi recuperează șoferii talonul reţinut de Poliţie pentru defecțiuni tehnice ale maşinii sau pentru ITP expirat: Explicația RAR Reprezentanții Registrului Auto Român au explicat ce trebuie să facă șoferii în situația în care Poliția Rutieră le reține certificatul de înmatriculare în urma unui control în trafic. Indiferent dacă certificatul de înmatriculare a fost reţinut […]

Citește mai mult

Actualitate

Semnalul de alarmă tras de un cunoscut economist: ,,În iulie au ieșit cei mai mulți bani din istoria României într-o lună, mai exact, 3,14 miliarde euro. Banii deștepți fug din România”

Bogdan Ilea

Publicat

în

Semnalul de alarmă tras de un cunoscut economist: ,,În iulie au ieșit cei mai mulți bani din istoria României într-o lună, mai exact, 3,14 miliarde euro. Banii deștepți fug din România” Economistul Radu Georgescu avertizează, printr-o postare publicată pe o rețea de socializare, că România s-ar putea confrunta în perioada următoare cu turbulențe economice și […]

Citește mai mult

Actualitate

La Polul Nord se formează un vortex polar: Când ar putea iarna să-și intre „în drepturi”. Meteorologii avertizează asupra fenomenului Super El Niño

Bogdan Ilea

Publicat

în

La Polul Nord se formează un vortex polar: Când ar putea iarna să-și intre „în drepturi”. Meteorologii avertizează asupra fenomenului Super El Niño A început deja formarea noului vortex polar, deasupra Polului Nord. Este vorba, mai exact, despre un motor atmosferic imens care controlează circulația aerului rece pe întreaga emisferă nordică. Iarna dă semne că […]

Citește mai mult