Personalul din asistența socială acuză Guvernul că i-a „arestat” la serviciu: „Parcă salariații statului ar fi în ghetou”

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

În contextul Ordonantei Militare nr. 8, care instituie, pe perioada stării de urgență, măsura de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul angajat al centrelor prevăzute la art. 9 alin. (1) pe o perioada de 14 zile, Sindicatul Național ‘Forța Legii’ cere Guvernului să ridice de urgență măsura carantinării obligatorii în epidemia de coronavirus a personalului din centre de ingrijire și asistență socială a persoanelor vârstnice, a copiilor, a persoanelor cu dizabilitați, precum și a altor categorii vulnerabile, sindicaliștii spunând că măsura reprezintă un abuz cu potențiale consecinte grave pentru cei care sunt părinți singuri și au acasă copii sau pentru cei care au parinți bătrâni în îngrijire.

„Scrisoare deschisă

ELIT

Către,

Guvernul Romaniei – în atenția domnului Prim-Ministru, Ludovic ORBAN,

Ministerul Afacerilor Interne – În atenția domnului Ministru, Marcel Ion VELA și

Ministerul Muncii și Protecției Sociale – În atenția doamnei Ministru, Violeta ALEXANDRU

Uniunea “FORȚA LEGII”, în calitatea noastră de federație sindicală reprezentativă la nivelul sectorului Administrație publică, precum și la nivel de grupuri de unități – MAI, IGPR, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și structurile teritoriale subordonate, reprezentând interesele lucrătorilor din Administrația publică și Asistență socială, având în vedere nemulțumirile majore ale lucrătorilor din Asistență socială și Protecția copilului generate de intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 8/2020, pe care ați emis-o, prin prezența formulăm

SOLICITARE DE MODIFICARE DE URGENȚĂ A ORDONANȚEI MILITARE NR. 8/2020 PRIN ABROGAREA ART. 10 și 11 ȘI ÎNLOCUIREA CU MĂSURĂ CARANTINEI OBLIGATORII

Anterior emiterii Ordonanței militare nr. 8, nu a existat nicio dispoziție legală expresă și unitară cu privire la aplicarea măsurii carantinarii obligatorii a centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale publice și private pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, ceea ce a putut crea câteva breșe de securitate, cunoscute, în ceea ce privește sănătatea beneficiarilor acestor centre.

Chiar dacă aceste centre s-au aflat în carantină, aproape fără excepție, pe baza dispozițiilor lor interne, reglementarea unei măsuri unitare privind instituirea carantinei obligatorii este, indiscutabil, benefică și obligatorie, cu condiția să fie în același timp justificată și echilibrată.

Prin art. 10-11, pe perioada stării de urgență, a fost instituită de Ministerul Afacerilor Interne, în absența consultării partenerilor de dialog social și a instituțiilor de profil, o măsură extrem de dura, de izolare preventivă la locul de muncă, pentru 14 zile, a personalului angajat în centrele rezidențiale mai sus menționate, măsură întrând în vigoare chiar la dată publicării.

Măsură de o duritate fără precedent este excedentară și nejustificată în esență să.

Toți șefii de centre, precum și jumătate dintre medicii, asistenții sociali, asistenții medicali, terapeuții, infirmierele, ingrijitoarele, bucătării, educatorii, instructorii de educație, muncitorii calificați și necalificați etc., angajați în aceste unități din sistemul public sau privat s-au văzut obligați să se pregătească în doar câteva ore, întocmai că la război, să între în activitate pe 11 aprilie, și să iasă abia pe 24 aprilie, după Paști.

Adio Florii, Paști etc. în familie, alături de cei dragi, adio pentru ei #stamacasa de Sărbători.

Acești oameni și-au părăsit brusc familiile, unii având copii mici pe care nu au avut cui să-i lase în grijă, alții având membri ai familiei foarte grav bolnavi, care depindeau de îngrijirea lor, fără să se fi așteptat la așa ceva, deoarece nu au existat măsuri preventive luate în prealabil.

Toți acești oameni consideră inuman, un abuz din partea Guvernului, că a impus asemenea măsură. Ce vor face oamenii aceștia care au copii sau sunt părinte singur ori au părinții bolnavi dependenți de ei, ce fac cu aceștia vreme de 14 zile cât vor fi obligați să stea că deținuții la serviciu, iar după ce revin acasă sunt izolați din nou? Drepturile copiilor lor cine le respectă?

Guvernul ar trebui să țînă seama de drepturile tuturor copiilor și ale persoanelor vârstnice, cu și fără dizabilități, indiferent dacă sunt sau nu internăți în centre rezidențiale.

Și copiii lucrătorilor, aflăți la domiciliu, au dreptul să-și vădă părinții în cele 14 zile. Trebuie respectat și promovat interesul superior al copilului, recunoscut de lege în România.

De asemenea, părinților lucrătorilor sau soților cu handicap grav, aflăți în grijă acestora, nu trebuie să li se impună restricții suplimentare.

Apreciem că disproporționat, din punct de vedere al efectelor sociale, că acestei categorii socio-profesionale, care nu se află în prima linie de lupta împotriva răspândirii coronavirusului, să li se impună, în exclusivitate, fără nicio justificare, intrarea în lagărele de muncă forțată chiar de Paști, măsură la care va solicităm să reveniți urgent.

Soluția pe care ați adoptat-o este complet eronată și trebuie înlăturată în cel mai scurt timp.

Cu profund respect pentru cadrele medicale din ”linia întâi” din sistemul sanitar, lucrătorii din Asistență socială consideră că nu există motive întemeiate de a fi izolați la serviciu înaintea lor.

În centrele rezidențiale nu sunt bolnavi de coronavirus care pot infectă lucrătorii, iar mai apoi restul membrilor societății, iar lucrătorii din Asistență socială și Protecția copilului nu prezintă un risc cu nimic mai mare de infecție decât oricare alți cetățeni care respectă obligația de a nu părăși domiciliul în această perioada, conform Ordonanțelor militare emise anterior.

Lucrătorii care au intrat în așa-numită ”izolare preventivă” la locul de muncă nu au fost testați înainte de a întră în această măsură, astfel că eventualul risc pentru beneficiari și colegii lor este absolut același că și înainte.

După ce colegii care lucrează aceste două săptămâni vor termină izolarea, aceștia vor pleacă în izolare la domiciliu fără să li se facă testul coronavirus. Ei își pot eventual infectă membrii familiilor, dacă vreunul dintre beneficiari ar fi pozitiv, la fel că și în orice altă situație.

Beneficiarii au de suferit, deoarece spațiul lor vital este invadat de prezența bruscă a jumătate dintre angajații centrelor rezidențiale, iar tensiunea psihologică a crescut.

Lucrătorilor li se asigura prin Ordonanță militară, cel puțîn declarativ, condiții de cazare în unitate sau în proximitatea imediată a locului lor de muncă, precum și hrană, urmând a efectua programul de lucru, alternativ cu cel de odihnă, în aceleași condiții de „izolare preventivă la locul de muncă” timp de 14 zile, dar, practic, oamenii sunt captivi în condiții improprii, de cele mai multe ori, în spații neigienizate, în frig, dormind pe jos sau pe rebuturi de saltele, fără cele mai elementare condiții de igienă intimă și personală, pe care directorii generali ai DGASPC-urilor, autoritățile locale competențe sau proprietarii de centre în regim privat le-au putut identifica în cele câteva ore în decursul zilei de vineri.

Am primit nenumărate apeluri ale oamenilor condamnați în următoarele două săptămâni la locul de muncă, nemultimiti, indignați, resemnați, fiecare în felul lui, neputând înțelege de ce li se impun lor condiții mai grave decât chiar colegilor din spitalele de infecțioase, implicați direct în lupta împotriva ucigasei molime din această perioada.

Oamenii care ne contactează nu înțeleg cum li se impune un astfel de regim, atât de drastic, urmat de alte 14 zile de autocarantinare la domiciliu, timp în care profesorii, care nu mai lucrează din 11 martie, primesc integral drepturile salariale, fără nicio restricție, beneficiarii de pensii speciale se bucură de privilegii, la fel și cei din Parlament sau Justiție.

O măsură excesivă, o abordare cel puțîn discutabilă. Parcă salariații statului ar fi în ghetou. E greșit. Nu e război, totuși!

Mai grav este că s-a deschis cutia abuzurilor.

Prevederile Ordonanței militare a cărei modificare o solicităm sunt puse în aplicare în cele mai multe situații de opozanții dvs. politici care fac exces de zel, în sens negativ, prin condițiile precare pe care le asigura lucrătorilor, pentru a va face să decontati politic.

Inclusiv alegerea nefericiților care pleacă de lângă cei dragi de Sărbătorile Pascale a fost făcută de către șefi, de cele mai multe ori, pe baza de simpatii și antipatii personale.

Cei care ar trebui să le asigure lucrătorilor condiții rezonabile de cazare și masă se ascund în spatele suspendării dialogului social și fug de a răspunde la întrebările oamenilor, de teamă să nu fie trași la răspundere pentru abuzurile și incompetența lor.

Celor care fac graficele de lucru li se transmite să le întocmească în mod nereal, astfel încât nu toată muncă prestată efectiv să fie pontată, spre a nu se ”depăși” normă lunară, fără a se avea în vedere că în perioada următoarelor 14 zile ar trebui să existe o compensare a orelor efectuate.

Oamenii sunt dezinformați, spunându-li-se că vor fi plătiți cu 75% în următoarele 14 zile.

Nu puteți cere oamenilor să-și lase familiile și copiii în perioada sărbătorilor Pascale, după ce le-ați promis că și le vor petrece #staiacasa, și să se sacrifice 14 zile și 14 nopți pentru a satisface o restricție pe care nu au înțeles-o, să tacă și să accepte condițiile care li se oferă.

Nu pot fi batjocoriți lucrătorii în asemenea mod, în timp ce borfașii care s-au întors în țară nemaiavând obiectul muncii în Occident la albă-neagră sunt cazați în hoteluri de lux.

Dezavantajele aplicării măsurii adoptate sunt majore. Există alternativă la această.

Din punct de vedere al infectării cu coronavirus, nu există niciun argument că măsură adoptată ar aduce o siguranță în plus pentru beneficiari, pentru lucrători sau familiile acestora.

Totodată, trebuie ținut seama de faptul că prin aglomerarea produsă, tensiunea internă crescândă din perioada ultimelor săptămâni, în care oricum aceste centre s-au aflat în carantină, aproape fără excepție, va ajunge la apogeu, în detrimentul tuturor: beneficiari și lucrători.

Lucrătorii văd această perioada că pe o situație extremă, o detașare forțată, pe care o numesc ”lagăr de muncă forțată”. Ei va invită să stați 14 zile izolați cu bolnavii psihici, pentru a vedea cum multor lucrători li se smulge părul, sunt zgâriați, li se rup halatele sau sunt bătuți.

În adăposturile de noapte pentru persoanele străzii, personalul va rămâne izolat, în timp ce mulți oamenii străzii cu probleme psihice amenință, sar pe geamuri, ies în stradă etc.

Lucrătorii din domeniul social pentru Guvern sunt neștiuți, nerespectati, nedreptățiți.

Dar muncă lor este vitală. Aceștia nu se pot odihni sau detașa de muncă într-un centru rezidențial, în care beneficiarii țipă, se automutilează, agonizează etc.

Pentru beneficiari, în cele mai multe cazuri, prin prezența concomitentă a jumătate din numărul lucrătorilor, nu se mai respectă normativul privind suprafață utilă pentru fiecare beneficiar, va fi afectat în plus, nejustificat, timpul de odihnă, activitățile cotidiene, deja restricționate.

Cele 14 zile de prezența la muncă × 12h/zi vor însemna 168 de ore de muncă, cu 8 ore mai mult decât normă pe întreagă luna aprilie, ceea ce ar trebui să ducă la majorarea salariului, și nu la tăierea orelor efectuate pentru a se ”încadra” în cele 160 de ore de lucru aferente lunii aprilie.

În așa-numitele ”case de tip familial”, de regulă apartamente, s-a impus celor 3 lucrători aflăți în perioada de ”izolare preventivă” la locul de muncă să se cazeze de regulă în camera de zi a casei, ceea ce face că beneficiarii să nu mai poată dispune de singurul lor spațiu de desfășurare a activităților zilnice, fiindu-le îngrădite drepturile, limitat drastic spațiul de care dispun, cu atât mai mult cu cât în această perioada li se impune să stea în casă, iar ”distanță socială” în aceste locuințe se reduce drastic, contrar regulilor de limitare a răspândirii coronavirusului.

A locui într-un apartament social 24/24 cu beneficiari care au și probleme grave de comportament, nu poate fi considerat program de lucru normal, ci neîntrerupt, salariații având răspundere practic nediferențiată în tot acest timp, aceștia riscând să ajungă după cel mult 14 zile la rândul lor în depresie sau să capete boli psihice. Nu există timp de odihnă, angajații sunt închiși împreună cu beneficiarii, uneori laolaltă bărbați cu femei, fără să aibă timp de odihnă sau camere unde s-ar putea odihni.

Există riscul de creștere a violenței între beneficiari sau la adresa lucrătorilor.

Nu s-au creat locurile necesare de cazare în fiecare centru rezidențial și nu toate centrele au resursele necesare. În centre nu există locuri și pentru jumătate din personal. Igienă nu poate fi asigurată corespunzător. S-au făcut improvizații, dar în detrimentul bunei desfășurări a activității, în dauna lucrătorilor, a beneficiarilor și chiar a scopului propus prin respectivă Ordonanță.

Chiar și perioada de ”izolare preventivă la domiciliu” va însemna că persoană revenită din câmpul muncii va reprezenta un grad mai ridicat de expunere la anumite boli pentru propria familie.

Ordonanță militară nr. 8/2020 este un abuz fără precedent asupra personalului din domeniul asistenței sociale, care trebuie înlăturat urgent, să se revină cu grijă față de oameni și de familii.

Din aceste motive, va rugăm să o modificați de urgență, în sensul mai sus menționat”.

sursa: stiripesurse.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419