Perle la simularea pentru Evaluarea Naţională 2026, la Limba Română: ,,Omul era îmbrăcat căcăcios și era peticit ca Franchenștain”

Perle la simularea pentru Evaluarea Naţională 2026, la Limba Română: ,,Omul era îmbrăcat căcăcios și era peticit ca Franchenștain”

Avalanșa de „perle” din lucrările elevilor la proba de limba română a simulării la evaluarea națională 2026. Corectarea digitalizată a examenelor naționale, introdusă din 2024 pentru a crește obiectivitatea evaluării, scoate la iveală însă un fenomen tot mai îngrijorător: arată dificultăți serioase de exprimare și înțelegere.

Începând cu 2024, examenele naționale din România sunt evaluate digitalizat, un proces care implică scanarea lucrărilor în centrele de examen și corectarea pe o platformă securizată de către profesori selectați aleatoriu, de cele mai multe ori din județe alte județe, potrivit Mediafax.

O primă etapă este scanarea lucrărilor la predarea lor de către elevi, în prezența lor, de către profesorii asistenți, cu echipamente speciale.

Apoi, lucrările sunt încărcate pe o platformă securizată a Ministerului Educației și anonimizate automat.

Modul de notare

Fiecare lucrare, fie că este simulare, fie că este un examen real, este corectată de doi profesori, independent unul de celălalt.

Fiecare evaluator acordă note pe baza baremului de evaluare.

Dacă diferența dintre notele acordate de cei doi profesori este mai mică sau egală cu 1 punct, nota finală se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire.

Dacă diferența dintre evaluări depășește 1 punct, lucrarea intră într-o a treia evaluare de către alți doi profesori.

Platforma digitală distribuie lucrările la evaluatori din diverse județe. Datele personale sunt securizate prin măsuri tehnice stricte.

„Personajul avea un cap de păsărică”

Simularea la limba română a produs ceva confuzii printre elevi, lucru care s-a văzut în modul nesigur de exprimare al acestora, cu un limbaj precar și o gramatică incertă:

„Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci (cioareci, n. red.) deasupra genunchilor”

„Omul era îmbrăcat căcăcios (sărăcăcios, n. red.), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain”.

„Reușita unei călători (călătorii, n. red.) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”.

„Nu ne-a predat ce e un text blagian”

Anul trecut, o exprimare prețioasă a profesorilor în redactarea cerințelor a fost de natură să le provoace confuzie. Elevii au avut de răspuns unor cerințe pe baza unui text al lui Blaga și au folosit cuvântul „blagian” (care ține de Blaga), termen care i-a pus în mare dificultate:

„Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian”

„În textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac”

„Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”

„Rima din prima strofă a încrucită”

„Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă”.

„Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia”.

„Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”

La una dintre cerințe, copiii au avut de făcut o paralelă între poezia „Trezire” și un articol din revista „Dilema Veche”:

„Autorul Lucian Blaga și doamna Cristina au în comun o dilemă despre albine și faguri, așa că el face poezii iar ea și-a făcut un site”

„Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul”

Dezastru la limba română

Mai mult de 58.000 de copii au luat sub 5 la română anul trecut. 53% au eșuat la gramatică: nu știu diferența dintre „ia-ți” și „i-ați” și nu știu să articuleze substantivul „copii”.

85% dintre candidați nu au dovedit că sunt capabili să argumenteze în mod coerent o opinie.

42% nu au reușit să scrie o compunere de cel puțin 150 de cuvinte.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI