Pentru restaurarea Castelului din Sâncrai Consiliul Județean Alba pune la bătaie 2,3 milioane de lei

Consiliul Județean Alba a lansat recent licitația pentru a doua etapă a lucrărilor de reabilitare (restaurare) a Castelului de la Sîncrai, contract cu o valoare estimată de 2.330.000 de lei.

Potrivit caietului de sarcini este vorba despre lucrări de tâmplărie de lemn și aluminiu, execuție de pardoseli din mochetă, parchet, mozaic turnat, dușumele, gresie și plăci din marmură, montarea de tavane din gips carton, placaje interioare și exterioare din faianță și marmură, recondiționarea acoperișului,lucrări de hidroizolație, tencuire și vopsire-zugrăvire.

Castelul de la Sîncrai, una din bijuteriile arhitectonice ale judeţului Alba, aflat în proprietatea Consiliului Județean, a intrat în conservare în anul 2011 când consilierii judeţeni au aprobat și studiul de fezabilitate pentru reabilitarea clădirii.

Valoarea totală a investiţiei, aşa cum rezultă din studiul de fezabilitate, este de peste 8 milioane de lei, din care peste 1,7 milioane lei au fost cheltuiţi în etapa de conservare.

Contractul pentru etapa a doua de renovare (recondiționare) va fi câștigat de firma care oferă prețul cel mai mic.

Potrivit șefului Direcţiei Tehnice din cadrul CJ Alba, Dan Popescu, intenţia este de a amenaja în zona respectivă un loc în care Asociaţia cultivatorilor de trandafiri să îşi poată dezvolta o activitate asociativă iar castelul să fie imaginea cultivatorilor de trandafiri din judeţul Alba, fiind o construcţie valoaroasă din punct de vedere arhitectonic. În acest sens, va fi amenajat un Centru de formare profesională cu birouri, sală de conferinţe, săli expoziţionale şi camere de cazare.

Clădirea a aparţinut familiei Kemeny şi a fost construită în anul 1805 iar din anul 1890 a devenit reşedinţa familiei nobiliare Banffy. După 1947, odată cu schimbarea destinaţiei în azil pentru copii cu dizabilităţi, a suferit mari transformări exterioare şi interioare, majoritatea fiind de natură să deformeze aspectul iniţial, dar mai ales să ducă la degradări majore datorate lipsei de profesionalism în intervenţii. O ultimă reparaţie s-a făcut în anii ’80, la acoperiş iar din 1997 clădirea a rămas nelocuită, lasată în paragină, astfel că a suferit o intensă degradare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI