Actualitate

Pensiile și salariile bugetarilor vor rămâne ÎNGHEȚATE mult timp de acum înainte: Măsura este impusă atunci când datoria publică trece de 50% din PIB

Ioana Oprean

Publicat

în

Pensiile și salariile bugetarilor vor rămâne înghețate mult timp de acum înainte: Măsura este impusă atunci când datoria publică trece de 50% din PIB

Pensiile și salariile din sistemul privat, înghețate prin Ordonanța Trenuleț, vor rămâne mult timp de acum înainte la același nivel.

O arată cele mai noi date care platească datoria publică la un nivel extrem de ridicat. Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat februarie 2025 până la 990,84 miliarde lei, de la 964,3 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor şi consultate de Agerpres.

Citește și: Se suspendă „mica recalculare“? Casa de Pensii îi liniștește pe pensionari: ”Sunt bani de pensii”

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la nivelul de 56,3%, de la 54,8% în ianuarie (PIB conform Notificării fiscale din aprilie 2025).

În februarie 2025, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 912,8 miliarde de lei, de la 889,16 miliarde de lei în ianuarie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 78,036 miliarde lei, de la 75,22 miliarde de lei în luna anterioară.

Dacă datoria publică trece de 50% din PIB, salariile trebuie înghețate.

Guvernul trebuie să explice cauzele creșterii datoriei și să propună un program de măsuri pentru reducerea ei. Acest program trebuie să vizeze readucerea datoriei sub pragul de 50% din PIB într-un interval rezonabil de timp și să conțină angajamente clare privind disciplina bugetară.

În această situație, legea impune înghețarea cheltuielilor totale din bugetul general consolidat, cu excepția celor destinate cofinanțării proiectelor din fonduri europene și a cheltuielilor obligatorii, precum pensiile sau salariile stabilite prin lege. De asemenea, se interzice inițierea unor noi politici fiscale sau cheltuieli care să conducă la creșterea deficitului bugetar. Scopul acestor măsuri este de a opri deteriorarea echilibrului fiscal și de a preveni escaladarea datoriei publice.

Dacă datoria publică continuă să crească și atinge praguri superioare – 55%, 60% sau 65% din PIB – legea prevede măsuri suplimentare, din ce în ce mai restrictive. Acestea pot include majorarea veniturilor bugetare, reducerea cheltuielilor și chiar blocarea angajării de personal în sectorul public, toate având ca obiectiv restabilirea sustenabilității finanțelor publice.


Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Rețea de trafic cu droguri și „cristal”, destructurată după aproape doi ani de anchetă: Zeci de tranzacții, minori implicați și sute de probe trimit trei inculpați în fața Tribunalului Alba

Ioana Oprean

Publicat

în

Rețea de trafic cu droguri și „cristal”, destructurată după aproape doi ani de anchetă: Zeci de tranzacții, minori implicați și sute de probe trimit trei inculpați în fața Tribunalului Alba O anchetă complexă desfășurată de procurorii DIICOT, întinsă pe aproape doi ani și susținută de zeci de percheziții, interceptări telefonice, rapoarte tehnico-științifice și declarații de […]

Citește mai mult

Actualitate

Președintele României, Nicușor Dan: ,,Anul acesta, vom atinge un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB”

Bogdan Ilea

Publicat

în

Președintele României, Nicușor Dan: ,,Anul acesta, vom atinge un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB” România va aloca în 2026 un total de 3,7% din PIB pentru cheltuielile de apărare și securitate, a anunțat miercuri președintele Nicușor Dan. Șeful statului a precizat că România s-a alăturat inițiativei NATO „Drone […]

Citește mai mult

Actualitate

Consumul de energie pentru aerul condiționat a explodat în UE în ultimii șase ani. Ce loc ocupă România

Bogdan Ilea

Publicat

în

Consumul de energie pentru aerul condiționat a explodat în UE în ultimii șase ani. Ce loc ocupă România Consumul de energie al gospodăriilor din Uniunea Europeană pentru utilizarea aparatelor de aer condiționat aproape s-a dublat între 2018 și 2024, ajungând la 80.400 terajouli (TJ), conform datelor publicate miercuri de Eurostat. România a înregistrat, la rândul […]

Citește mai mult