PENSII 2025 | Vârsta de pensionare ar putea ajunge la 68 de ani în România: De ce experții BNR consideră că scenariul devine inevitabil

Vârsta de pensionare ar putea ajunge la 68 de ani în România: Cum justifică BNR această prognoză

România se confruntă cu o criză demografică care va modifica profund raportul dintre populația activă și cea pensionară. În acest context, creșterea vârstei de pensionare la 68 de ani nu mai este o ipoteză îndepărtată, ci o evoluție inevitabilă, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României.

Declarațiile sale vin într-un moment în care presiunea pe bugetul de pensii crește accelerat, iar instituțiile internaționale cer reforme fiscale și sociale ferme.

Citește și: PENSII 2025 | A doua etapă a recalculării pensiilor. Categoria de pensionari care va câștiga mai mulți bani

Eugen Rădulescu explică că următorii cinci până la șapte ani vor fi decisivi pentru sistemul public de pensii.

Generațiile numeroase născute între 1967 și 1973 vor atinge vârsta de retragere, ceea ce va duce la o creștere bruscă a numărului de pensionari, în timp ce forța de muncă activă continuă să scadă, accentuând dezechilibrul financiar al sistemului.

De ce este inevitabilă majorarea vârstei de pensionare

„Nu se va întâmpla imediat, dar se va întâmpla la un moment dat, este inevitabil”, a precizat Rădulescu, adăugând că orice modificare trebuie implementată treptat, nu prin măsuri bruște. România urmează astfel tendința altor state europene, unde vârsta de pensionare a fost deja ridicată la 67 sau chiar 68 de ani.

Motivul este simplu: raportul dintre contribuabili și beneficiari se deteriorează constant. Generațiile mai tinere devin tot mai puține, iar numărul celor care plătesc contribuții scade, în timp ce cheltuielile cu pensiile cresc, atât din cauza noilor pensionări, cât și a indexărilor anuale.

Legătura cu deficitul bugetar și datoria publică

Eugen Rădulescu a făcut referire și la avertismentul Fondului Monetar Internațional, care estimează că datoria publică a României ar putea ajunge la 70% din PIB până în 2030. În acest scenariu, legea responsabilității fiscale ar obliga Guvernul să limiteze cheltuielile, inclusiv prin posibila înghețare a pensiilor și salariilor.

Decizia va fi însă de ordin politic, nu doar tehnic, menționând că soluțiile implică voință politică și reforme structurale pentru a preveni o criză fiscală.

Ce urmează pentru sistemul de pensii

Pe termen lung, România nu poate evita o reformă structurală a sistemului de pensii. Majorarea graduală a vârstei de pensionare, combinată cu măsuri pentru stimularea natalității și a ocupării forței de muncă, este singura soluție sustenabilă.

Eugen Rădulescu a subliniat că modificarea nu se va aplica imediat, ci etapizat, pentru a permite adaptarea populației. Îmbătrânirea rapidă a populației, scăderea natalității și deficitul bugetar fac din reforma pensiilor una dintre cele mai urgente provocări economice ale României.

În acest context, ridicarea vârstei de pensionare spre 68 de ani pare o realitate inevitabilă, mai devreme sau mai târziu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI