PENSII 2025 | Restricții privind încasarea drepturilor financiare ale pensionarului în caz de deces. Cine are dreptul să încaseze ultima pensie și ce acte sunt necesare

PENSII 2025 | Restricții privind încasarea drepturilor financiare ale pensionarului în caz de deces. Cine are dreptul să încaseze ultima pensie și ce acte sunt necesare

În cazul decesului pensionarului înainte de încasarea pensiei vine cu niște restricții pentru cei îndreptățiți și să asigure protecția patrimonială a familiei. Legea 360/2023 impune restricții moștenitorilor legali și o serie de demersuri, pentru a putea intra în posesia pensiei neîncasate.

Cine poate încasa pensia neplătită din luna decesului unui pensionar? Detalii esențiale din Legea nr. 360/2023

Moartea unui pensionar ridică adesea întrebări practice pentru familie, mai ales în privința sumelor de bani care nu au fost încasate până la data decesului. În contextul actualei legi a pensiilor – Legea nr. 360/2023 –, procedura pentru revendicarea pensiei restante din luna decesului, precum și a altor sume neachitate, este clar reglementată, iar drepturile moștenitorilor sau ale membrilor familiei apropiate sunt precis definite.

Citește și: E JALE! Aproape jumătate dintre pensionarii din județul Alba, buni de plată de la 1 august 2025: Au pensii peste 3.000 lei și vor plăti CASS

Dreptul la pensie încetează la deces, dar există excepții

Potrivit legii, pensia este un drept personal și se stinge, de regulă, odată cu decesul beneficiarului. Plata pensiei încetează începând cu luna următoare decesului, fără a mai fi datorată vreo sumă pentru lunile care urmează.

Însă, legislația nu ignoră situația în care, la momentul decesului, pensionarul avea de primit pensia aferentă lunii respective sau alte sume restante (ex: diferențe rezultate din recalculări, majorări sau regularizări neoperate la timp).

Aceste drepturi bănești deja câștigate la data decesului, dar neîncasate, pot fi solicitate în continuare, statul neputând reține sau anula sumele. Dar cine poate intra, de fapt, în posesia acestor bani?

Cine are prioritate: soț, copil, părinte sau moștenitor

Legea prevede în mod expres lista persoanelor care pot revendica aceste sume, scrie legalbadger.org:

• Soțul supraviețuitor al pensionarului;
• Un copil al defunctului, indiferent dacă este născut în căsătorie, în afara căsătoriei sau adoptat;
• Un părinte al pensionarului decedat;
• Moștenitorii legali sau testamentari (în lipsa celor menționați mai sus sau dacă aceștia nu formulează o cerere).

Este important de subliniat că legea nu impune o ordine strictă: suma poate fi plătită oricărei persoane din aceste categorii care depune prima solicitarea, însoțită de documente justificative.

Ce acte trebuie depuse

Procedura începe cu depunerea unei cereri scrise la casa teritorială de pensii unde era deschis dosarul pensionarului. Solicitantul va anexa:

• Certificatul de deces (original și copie);
• Actul de identitate;
• Documentul care dovedește relația cu decedatul: certificat de căsătorie (pentru soț/soție), certificat de naștere (pentru copil), certificat de naștere al pensionarului și solicitantului (pentru părinte);
• Certificatul de moștenitor sau hotărâre judecătorească definitivă, dacă solicitantul este moștenitor (în lipsa soțului, copiilor sau părinților).

Un detaliu esențial pentru moștenitori: suma restantă trebuie să figureze expres în masa succesorală, mențiune trecută în certificatul de moștenitor. În lipsa acestei mențiuni, casa de pensii refuză plata.

Termen de prescripție: trei ani de la data decesului

Dreptul de a solicita sumele neîncasate nu este nelimitat în timp. Potrivit legii, cererea trebuie depusă în termen de trei ani de la data decesului. Dacă decesul este constatat prin hotărâre judecătorească, termenul curge de la data rămânerii definitive a acesteia. Dacă termenul este depășit, dreptul se prescrie, iar casa teritorială de pensii va respinge orice cerere.

Situațiile în care pensia a fost deja expediată prin mandat poștal, dar nu a fost ridicată până la deces, sunt reglementate separat. În aceste cazuri, soțul sau copiii pot ridica suma direct de la oficiul poștal, prezentând certificatul de deces și actul de identitate, fără să mai fie necesară depunerea unei cereri la casa de pensii.

Legea mai prevede că sumele achitate eronat după deces (de exemplu, pensia a fost virată în contul bancar după ce titularul a murit) sunt considerate necuvenite și se recuperează. Statul poate cere restituirea acestora doar în limita activului succesoral, nu și din bunurile proprii ale moștenitorilor, respectând principiul răspunderii limitate din Codul civil.

Răspuns clar la o întrebare frecventă

Dacă pensionarul nu lasă în urmă nici soț, nici copii, nici părinți, cine poate solicita banii?

În acest caz, pot solicita sumele doar moștenitorii legali sau testamentari, dar numai dacă parcurg procedura succesorală și dacă în certificatul de moștenitor este menționată explicit această creanță. Fără mențiunea din certificat, casa de pensii va refuza plata.

Legea nr. 360/2023 clarifică astfel un aspect esențial pentru mii de familii anual și oferă cadrul procedural pentru ca sumele deja cuvenite pensionarului, dar neplătite la data decesului, să ajungă la cei îndreptățiți. Atenție, însă: cererea trebuie depusă în termenul legal, iar documentele să fie complete, pentru ca plata să fie făcută fără probleme administrative suplimentare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI