Patriarhia Română explică de ce nu este taxată de Fisc: ”Cultele religioase sunt comunități parohiale sau monahale, nu societăți comerciale”

Patriarhia Română a reacționat, marți, la ”unele referiri inexacte despre statutul juridic și fiscal al Cultelor religioase apărute, probabil din ignoranță sau rea voință, în media ultimelor zile”, după cum se precizează într-un comunicat de presă:

”Cultele religioase sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică care se organizează și funcționează potrivit Legii Cultelor (nr. 489/ 2006), în baza prevederior Constituției României (art. 29 și 30). Acestea sunt autonome și organizate potrivit propriilor statute sau coduri canonice.

Având în vedere rolul important al Cultelor religioase în viața socială a unui popor, pe lângă sprijinul financiar acordat de la bugetul public, Statul sprijină unitățile de cult și prin acordarea de facilități fiscale în condițiile legii. De asemenea, autoritățile promovează sprijinul acordat de credincioși Cultelor religioase prin deduceri pe impozitul pe venit și încurajează sponsorizarea acestora.

Astfel, Codul fiscal al României precizează la art. 15 alin.1 lit. f că veniturile realizate de unitățile bisericești din donațiile credincioșilor și din activități economice (producerea și vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic și alte obiecte bisericești etc.) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri bine definite, și anume întreținerea și funcționarea unităților de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a locașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/ sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489 / 2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

De altfel, Statutul juridic și fiscal al Cultelor religioase din România este în general similar cu cel al Cultelor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, tocmai pentru că autoritățile de Stat din țările respective constată și recunosc importanța activității acestora în societate. Aceasta este motivația principală pentru care, în toate statele europene occidentale, cultele beneficiază de facilități fiscale (chiar și în Franța laicistă, locașurile de cult istorice sunt întreținute de Stat).

Contribuțiile benevole (donațiile) ale credincioșilor sunt înregistrate în evidența contabilă a fiecărei parohii. Potrivit hotărârii Sfântului Sinod, după fiecare slujbă membri ai Consiliului parohial consemnează într-un proces verbal suma colectată, care este imediat înregistrată în evidența contabilă a fiecărei parohii. Aceeași procedură este urmată și în cazul cutiei milelor, iar pentru contribuțiile benevole de la serviciile religioase (botezuri și cununii) se eliberează chitanță. Această disciplină financiar-contabilă a fiecărei unități bisericești este verificată periodic de către serviciul audit al fiecărei eparhii.

Veniturile înregistrate sunt folosite pentru plata salariilor personalului deservent, a impozitelor și contribuțiilor sociale, a utilităților (curent electric, gaze, apă etc.), pentru întreținerea și reparația locașurilor de cult și a altor clădiri bisericești, conform prevederilor menționate din Codul Fiscal. În plus, fiecare parohie desfășoară activități liturgice, sociale, educaționale, misionare și culturale în favoarea comunității de credincioși, activități susținute financiar din venituri proprii.

Credincioșii susțin financiar parohiile cărora aparțin deoarece sunt beneficiarii activității acestora și au posibilitatea de a constata din desfășurarea acestor activități cum sunt utilizate donațiile lor, cu aprobarea Consiliilor parohiale în care ei sunt reprezentați prin consilierii mireni.

Unitățile bisericești ale Bisericii Ortodoxe Române (eparhii, parohii și mănăstiri) au de întreținut permanent un patrimoniu important format din locașuri de cult și alte clădiri bisericești (reprezentând cea mai mare parte a patrimoniului cultural național) și o semnificativă operă social-filantropică și educațională în societatea românească, în care sunt încă mulți oameni săraci. În prezent, în Biserica Ortodoxă Română funcționează 785 de instituții și servicii sociale și sunt derulate 576 de programe sociale.

În concluzie, Cultele religioase nu sunt organizate ca societăți comerciale (ca barurile, cafenelele, restaurantele etc.) și, ca atare nu urmăresc profitul, ci ele constituie comunități parohiale sau monahale, iar veniturile realizate sunt folosite pentru susținerea activități cultice (spirituale), culturale, educaționale și social-filantropice în folosul societății”, se arată în comunicatul emis de Patriarhie.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---