Politică Administrație
(P) Mircea TRIFU: Soluţia economică pentru Alba Iulia
În opinia mea, economia municipiului Alba Iulia trebuie privită în contextul economiei întregului judeţ, născut acum aproape o jumătate de secol. Alba a fost un judeţ atipic, a fost creat prin comasarea a 6 foste raioane care se aflau în componenţa regiunilor limitrofe de atunci. Alba Iulia a fost desemnată ca şi capitală de judeţ exclusiv pe criterii istorice, căci din punct de vedere economic Alba Iulia nu se situa la nivelul altor oraşe care au intrat în componenţa noului judeţ.
În anii de după 1968, în urma unor investiţii masive, Alba Iulia a căpătat anvergura economică şi demografică necesară unei capitale de judeţ. Au fost create, după moda acelor vremuri, unităţi economice mari care activau în special în domeniul industriei grele – Utilajul, Întreprinderea Mecanică, Refractara şi altele. Ceea ce la momentul acela asigurau oraşului statutul de pol economic al judeţului s-au dovedit după 1989 adevărate pietre de moară în angrenajul economic al oraşului nostru, prin dispariţia lor sau restrângerea activităţii, punând oraşul într-o situaţie economică extrem de precară în anii 90 şi începutul anilor 2000.
Practic, oraşul s-a reîntors în postura economică secundară pe care o avea în angrenajul judeţului, cedând locul de campion al judeţului din acest punct de vedere Sebeşului, care a avut trei avantaje: 1) tradiţia istorică industrială net superioară; 2) economia sa a fost dominată de industria uşoară, mult mai uşor de restructurat după 1990 şi 3) se afla la o foarte importantă, poate cea mai importantă intersecţie de drumuri, de căi comerciale, a regiunii noastre. Dacă privim în ansamblul său, contextul economic al judeţului Alba este unul favorabil, PIB-ul pe cap de locuitor se situează în jurul a 8.500 euro, depăşind judeţe “cu pretenţii” – Bihor sau Mureş, fiind foarte aproape de Sibiu şi Arad. Se pun întrebări fireşti: aici ne este locul? Revenim la argumentul pentru care, acum aproape jumătate de secol, Alba Iulia a fost desemnată capitala judeţului Alba, cel istoric, care se valorifică economic prin turism. A fost repusă în valoare Cetatea, dar trebuie valorificat potenţialul ei, prin impulsionarea investiţilor conexe – în infrastructură turistică de ospitalitate, unităţi de cazare şi alimentaţie publică. Există o polítică de promovare a Albei Iulia, însă trebuie ca aceasta să fie completată cu servicii care să scoată bani din buzunarul turiştilor. Referitor la investiţiile directe, aceasta e o temă foarte dezbătută în mediul local.
De ce nu vin companiile în Alba Iulia? De ce nu vin “investitorii”? Să nu vină, să meargă la Sebeş, că uite ce poluare generează! Alba Iulia să rămână un oraş curat, nepoluat, nu ne trebuie fabrici! Un investitor nu vine într-o locaţie decât după calcule reci, de oportunitate şi eficienţă economică. Administraţia locală trebuie să identifice terenuri în proximitatea oraşului, dacă este cazul să îşi bugeteze şi achiziţionarea acestora, să le doteze cu utilităţi şi să le ofere potenţialilor investitori. Şi poate că şi ideea, mai veche de altfel, de creare a unui pol de dezvoltare economică Alba Iulia-Sebeş ar merita să fie repusă în discuţie. Însă trebuie să ne hotărâm cum vrem să fie acest oraş, care să fie specificul acestuia? Să fie un oraş turistic? Atunci să nu ne mai cramponăm că “nu sunt investitori” şi să facem “ca la carte” o strategie pe cel puţin 10 ani, care să cuprindă o dezvoltare economică majoritar bazată pe turism şi bineînţeles serviciile adiacente acestui tip de activitate. Şi s-au văzut multe oraşe care prosperă de zeci şi sute de ani şi fără fabrici şi uzine nenumărate la periferia lor. Sau vrem să dezvoltăm Alba Iulia ca un centru industrial, de servicii, logistic? Atunci o să lăsăm ca secundară partea cu turismul şi ne axăm pe o strategie de dezvoltare urbană şi periurbană în care pe minimum 10 ani ne concentrăm pe acţiuni care să favorizeze migrarea capitalurilor către Alba Iulia.
Însă, şi nu cred că din rea voinţă, ci până la urmă din voinţa normală, firească, de a face cât mai multe pentru urbe, în Alba Iulia se vrea şi turism, şi industrie, se vrea ca Alba Iulia să fie şi centru universitar, şi centru istoric, şi centru cultural. Părerea mea este că cel puţin în următorii 20 de ani Alba Iulia nu are anvergura unui oraş care să le poată dezvolta şi susţine pe toate. Trebuie ca noi toţi, şi aici nu mă refer doar la administraţie, să ştim ce vrem din punct de vedere al dezvoltării economice a oraşului. Să ne asumăm acel drum. Iar dacă împreună vom găsi un model economic viabil, producător de valoare adăugată, atunci vom putea să ne asigurăm investiţiile publice atât de necesare dezvoltării oraşului şi confortul nostru de zi cu zi.
Mircea Marian Trifu-Publicitate electorala
Cod unic de identificare 24160366
La comanda lui Mircea Marian Trifu
Publicat de SC Unirea Pres SRL, editor ziarulunirea.ro

Politică Administrație
Comunicat de presă| Senator PNL de Alba, Sorin Bumb: „Senatul a adoptat cadrul legal pentru finalizarea rapidă a termocentralei de la Iernut și a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă”
Comunicat de presă| Senator PNL de Alba, Sorin Bumb: „Senatul a adoptat cadrul legal pentru finalizarea rapidă a termocentralei de la Iernut și a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă”
Senatul a adoptat ieri cadrul legal ce va permite finalizarea rapidă a termocentralei de la Iernut și a centralei nucleare de la Cernavodă, făcând astfel încă un pas important spre dobândirea independenței energetice a României. Obiectiv energetic de importanță națională, termocentrala de la Iernut se afla într-un stadiu de execuție de circa 90% dar, din cauza unor probleme ale constructorului spaniol, contractul a fost reziliat și investiția s-a blocat.
În condițiile actuale de criză energetică, marcată de un context geopolitic complicat și imprevizibil, în care invazia rusă în Ucraina are efecte negative asupra întregului sistem energetic european, era necesară identificarea și adoptarea unor soluții legislative care să permită finalizarea în timp util a unor obiective energetice de o importanță deosebită, așa cum este și centrala de la Iernut, care va furniza o importantă cantitate de electricitate în sistemul național. În discuțiile și negocierile pe care le-am avut ieri cu colegii mei senatori, atât în comisiile reunite de specialitate, cât și la votul din plenul Senatului, am căzut de acord să creăm cadrul legal astfel încât, în situația obiectivelor de investiții nefinalizate, de acest tip, entitățile contractante să poată aplica procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale, pentru restul de executat, dacă acesta este de maxim 40% din stadiul fizic aferent proiectului de investiții. Astfel, modificând în Senat Legea 250/2022, de aprobare a OUG 54/2022, care modifica Legea 96/2016, privind achizițiile sectoriale, am flexibilizat cadrul legal privind achizițiile, permițând reluarea lucrărilor la Iernut, unde sperăm ca prima din cele 2×1 unități (215MWe) să fie pusă în funcțiune până la finele anului viitor.
De asemenea, am introdus și o altă prevedere care se referă la energia nucleară și care va permite Statului Român să atribuie contractul pentru finalizarea centralei de la Cernavodă printr-o procedură de negociere fără invitație prealabilă, indiferent de stadiul fizic de realizare al proiectului de investiții.
Având în vedere că, în mai puțin de 5 ani, reactorul 1 de la Cernavodă, cu o putere de 700 MWh, va intra în revizie și retehnologizare pentru 2 ani, iar din 2029 și reactorul 2 va intra în același proces de retehnologizare, era nevoie de un cadru legal care să răspundă acestei situații de urgență extraordinară, generată de conflictul armat din vecinătatea granițelor României și de criza energetică din Europa. Este bine-cunoscut că licitațiile în România și mai ales procedurile lungi și greoaie de contestare, sunt o mare problemă și fără un astfel de cadrul legal am fi riscat să ne aflăm într-o situație periculoasă, în care licitațiile s-ar fi extins pe ani de zile, iar România nu ar mai fi avut energie suficientă.
Sorin Ioan BUMB,
Senator PNL de Alba
Politică Administrație
FOTO| Festivalul Internațional „Lucian Blaga” a început astăzi. Consilierul local PSD Sebeș, Radu Cristian: „Însuși orașul nostru a fost modelat după această personalitate!”
Festivalul Internațional „Lucian Blaga” a început astăzi. Consilierul local PSD Sebeș, Radu Cristian: „Însuși orașul nostru a fost modelat după această personalitate!”
Festivalul Internațional „Lucian Blaga” a început astăzi, 13 mai, în mod oficial, iar omagiile pentru această personalitate culturală au început să fie prezentate de către autorități.
Radu Cristian, consilier local al municipiului Sebeș și președinte interimar al organizației PSD din oraș a scris un mesaj pe contul său personal de socializare, cu ocazia acestei zile.
„Spunem START Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, la Sebeș!
Astăzi, în compania parlamentarilor Radu Tuhuț și Călin Gheorghe Matieș, a domnului secretar de stat Daniel Zdrânc și a primarului orașului Teiuș, Mirel Hălălai, am depus o coroană de flori la statuia ilustrului nostru scriitor.
Așa cum se cuvine la un eveniment de o asemenea însemnătate pentru orașul nostru iubit, al cărui prestigiu este strâns legat de numele acestui gigant al literaturii, consilierii locali PSD Sebeș și membrii organizației locale au fost de asemenea prezenți la acest moment solemn.
Ne-am deplasat mai apoi și la mormântul scriitorului Lucian Blaga, pentru a-i acorda respectul cuvenit pentru punerea comunității noastre pe harta culturală a țării, prin operele memorabile create de acesta.
Ultima noastră oprire s-a realizat chiar la casa memorială a prestigiosului scriitor, unde Festivalul Internațional care îi poartă numele a început în mod oficial, la ora 11:00.
PSD Sebeș va continua să păstreze vie amintirea acestui colos cultural al țării noastre, deoarece însuși orașul nostru a fost modelat după această personalitate!”, a fost mesajul lui Radu Cristian.
Politică Administrație
Comunicat de presă| Deputatul PSD de Alba, Tuhuț Radu-Marcel: PSD – proiect de lege pentru creșterea burselor de studiu pentru românii din Ucraina și din celelalte comunități istorice
Deputatul PSD de Alba, Tuhuț Radu-Marcel: PSD – proiect de lege pentru creșterea burselor de studiu pentru românii din Ucraina și din celelalte comunități istorice
Am susținut și inițiat, alături de colegii mei din PSD, un proiect de lege pentru creșterea burselor de studiu pentru etnicii români din Ucraina și din celelalte comunități istorice care își doresc să studieze în România. Țara noastră are datoria morală și obligația legală de a sprijini comunitățile de români din afara granițelor.
Proiectul a primit votul deputaților și senatorilor și va produce efecte doar după ce va fi promulgat de către președinte și va fi publicat în Monitorul Oficial. Inițiativa PSD va oferi tinerilor români din Ucraina și din alte comunități istorice resursele financiare necesare pentru a putea studia la universitățile din România. Bursele cresc de la 65 de euro/lună la valoare echivalentă burselor sociale acordate studenților din România, care trebuie să acopere integral cheltuielile cu masa și cazarea studenților.
Această valoare este stabilită de fiecare universitate în parte dar nu poate fi mai mică decât suma stabilită de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), astfel încât să acopere cheltuielile cu masa și cazarea. Pentru anul universitar 2021-2022 valoarea minimă propusă de CNFIS a fost de 700 lei/lună.
Cuantumul minim al burselor românilor de pretutindeni va fi egal cu valoarea burselor sociale acordate studenților români de la ciclurile de studii universitare de licență și masterat, respectiv cu valoarea bursei pentru studii doctorale pentru studenții de la ciclul de studii universitare de doctorat.
Bursele românilor de pretutindeni se vor acorda pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanței de vară, iar beneficiarii acestora pot primi și burse pentru performanțe academice, în aceleași condiții cu studenții cetățeni români.
PSD își dorește ca prezenta lege să intre în vigoare începând cu anul universitar 2023 – 2024. PSD este alături de românii de pretutindeni!
Deputat PSD Alba, Tuhuț Radu-Marcel
-
Actualitateacum 12 ore
19 mai – Ziua pictorilor și data nașterii pictorului Ion Țuculescu
-
Opinii - Comentariiacum 12 ore
19 mai 1919: A fost înființată organizația non guvernamentală „Salvați Copiii”
-
Ştirea zileiacum 20 de ore
Alba Iulia, în top 10 al orașelor în merită să trăiești: Care este orașul cu cel mai multe de oferit
-
Actualitateacum 21 de ore
Coșmarul unei tinere din Alba: Credea că va lucra la o fabrică de ciocolată din Anglia, dar a fost forţată să se prostitueze de un „loverboy”
-
Curier Județeanacum 7 ore
Cristian Orădan, directorul general Elit: „Păstrăm cu grijă standardele înalte de calitate, pentru a ne consolida poziția de top în industria alimentară”
-
Ştirea zileiacum 8 ore
LIVE VIDEO| PROTEST la Spitalul din Aiud: Care sunt doleanțele celor peste 60 de cadre medicale angajate pe perioada pandemiei
-
Curier Județeanacum 10 ore
21-22 mai: Cel mai mare festival dedicat promovării sportului de masă ajunge la Alba Iulia. Accesul și participarea sunt gratuite. Programul evenimentului
-
Ştirea zileiacum 9 ore
Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia: Costuri de 10 ori mai mari, pentru administrația locală, față de cele prevăzute inițial
-
Actualitateacum 11 ore
BACALAUREAT 2022, sesiunea specială: SUBIECTELE ȘI BAREMELE la Limba Română, primite de olimpici
-
Ştirea zileiacum 11 ore
BACALAUREAT 2022, sesiunea specială: ASTĂZI are loc proba obligatorie a profilului. CALENDAR
-
Actualitateacum 7 ore
Modernizarea Transalpinei de Apuseni: Contract de 15 milioane de euro, reziliat de CJ Alba
-
Actualitateacum 23 de ore
Vasile Dîncu speră ca 30% din bugetul anului 2023 să fie alocat achizițiilor militare. „Ne asigurăm securitatea la Marea Neagră”