Rămâi conectat

Actualitate

OFICIAL| Salariul minim din România va fi 1.524 de lei de la 1 ianuarie 2022. Propunerea Guvernului pentru patronate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Salariul minim din România va fi 1.524 de lei de la 1 ianuarie 2022. Propunerea Guvernului pentru patronate

Începând de anul viitor salariul minim net va fi de 1.524 lei, cu 138 de lei mai mult decât este în prezent, iar nivelul salariului minim brut va ajunge la 2.550 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 10,9%, anunță marți Ministerul Muncii, după o discuție cu sindicatele și patronatele în cadrul Consiliului Național Tripartit.

Potrivit Guvernului, formula de calcul ia în considerare:

Rata inflației de 5,0 % prognozată de Comisia Națională de Strategie și prognoză;

2,1 % creșterea reală a productivității muncii pe persoană pentru anul 2020 conform datelor EUROSTAT;

Elit - Gustul Desăvârșit

Creșterea câștigului mediu brut. Astfel, ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată (2.550 lei) în câștigul salarial mediu brut prognozat pentru anul 2022 de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză (5.889 lei la sfârșit de an 2022, în creștere cu 6,68% față de începutul de an 2022) este de 43,3%;

O parte din creșterea economică prognozată 2021/2022, plin aplicarea unui coeficient de corecție de 2%.

„În prezent, sunt 1.970.000 salariați cu contracte de muncă active și normă întreagă cu salariul mai mic de 2.550 lei (34,7% din numărul de salariați activi). Dintre aceștia, aproximativ 1.290.000 de salariați beneficiază de salariul minim de 2.300 lei, respectiv 2.350 lei pentru studii superioare. Impactul bugetar al creșterii salariului minim în 2022 este de 1,8 mld lei, sumă reprezentând venituri suplimentare la bugetul de stat din contribuții și impozit”, mai transmite Guvernul.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Vouchere de vacanță 2023: Condiția obligatorie pentru ca angajații din privat să primească tichetele, votată la Senat

Ziarul Unirea

Publicat

în

Vouchere de vacanță 2023: Condiția obligatorie pentru ca angajații din privat să primească tichetele, votată la Senat

Sumele voucherelor de vacanță se alocă anual, din bugetul statului, din impozitele pe venit plătite de către fiecare angajator, conform propunerii legislative semnată de 13 de parlamentari din partea PNL, PSD și UDMR.

Modalitatea de plată a sumelor care reprezintă contravaloarea voucherelor de vacanță va fi stabilită de Guvern, în maximum 30 de zile de la promulgarea legii de către președintele României.

Elit - Gustul Desăvârșit

În termen de 5 zile de la primirea sumelor în cont, angajatorii vor vira sumele către unitățile emitente cu care au încheiate contracte, care vor transfera beneficiarilor valoarea nominală a voucherelor de vacanță.

Vouchere de vacanță și pentru angajații din privat. Când și în ce condiții ar putea fi acordate

Comisia pentru antreprenoriat şi turism din Senat a iniţiat consultări cu mediul de afaceri şi operatorii din turism pe tema acordării de vouchere de vacanţă în mediul privat, aşa cum prevede un proiect de lege. Documentul, aflat în curs de adoptare, completează legislaţia şi stimulează acordarea de vouchere de vacanţă în mediul privat, în valoare de 1.450 de lei/angajat/an.

La o astfel de consultare, desfăşurată la invitaţia Prefecturii Argeş, în prezenţa preşedintelui interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a preşedintelui Comisiei pentru antreprenoriat şi Turism, Eugen Ţapu Nazare, şi a senatorului Vlad Mircea Pufu, membru în aceeaşi comisie, au participat peste 50 de reprezentanţi ai sistemului privat din judeţul Argeş.

Aceştia au arătat că îşi doresc o asemenea facilitate, dar este important ca legea acordării voucherelor să aibă o formă finală care să sprijine atât antreprenorii, cât şi angajaţii. O altă concluzie desprinsă din dezbateri este că viitorul act normativ trebuie să reglementeze foarte clar modul de acordare şi de deducere a acestor cheltuieli, astfel încât mediul de afaceri să fie stimulat să aplice prevederile acestuia.

”Există studii, unul fiind elaborat de trei profesori ai Academiei de Studii Economice, care ne arată că la 1 leu investit într-un voucher de vacanţă se întorc în bugetul de stat 1,2 lei şi că, prin efectul acestei legi, se vor crea între 150.000 şi 200.000 de locuri de muncă noi şi că, pentru 1 leu infuzat în piaţă, printr-un voucher, valoarea nominală în PIB este de 1,51 lei”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, preşedintele Comisiei pentru antreprenoriat şi turism.

La rândul său, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a subliniat impactul pe care actul normativ îl va avea asupra unor sectoare ale economiei.

”Această lege este necesară şi are multe beneficii: se elimină inechitatea între salariaţii din sistemul public şi cei peste 4,2 milioane de salariaţi din sistemul privat; se încurajează încheierea de contracte de muncă şi reduce presiunea fiscală, în condiţiile în care la noi costul fiscal pe angajat este de peste 40%, cel mai ridicat din UE; cel puţin două treimi din valoarea acestor vouchere se vor întoarce în economie; se impulsionează sectoare importante din economie, turismul şi HoReCa, dar şi alte industrii conexe”, a afirmat Gorghiu, citată de news.ro.

”Sunt un susţinător al acestei legi pentru că eu cred că rezolvă o mare nedreptate, aceste discriminări care se fac între salariaţii de la stat şi cei de la privat… În al doilea rând, vine în completarea altor acte normative şi proiecte care stimulează creşterea turismului intern. Vorbim despre 100 de miliarde de euro care vor fi investiţi, în perioada următoare, în turism, prin PNRR, din fondurile de coeziune şi prin programul de politici agricole comune. Pentru că obiectivul este ca, în următorii câţiva ani, turismul românesc să susţină 10% din PIB-ul României”, a declarat, la rândul său, senatorul Vlad Mircea Pufu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Mai aveţi zile de concediu din 2021 şi vreţi să nu le pierdeţi? Vedeţi aici ce se întâmplă cu perioada de concediu de odihnă neefectuată

Suciu Andra-Ioana

Publicat

în

Mai aveţi zile de concediu din 2021 şi vreţi să nu le pierdeţi? Vedeţi aici ce se întâmplă cu perioada de concediu de odihnă neefectuată

Discuţiile legate de ceea ce se întâmplă cu concediile de odihnă apar frecvent în rândul angajaţilor când aceştia constată că nu şi-au efectuat toate zilele de concediu disponibile pentru anii anteriori.

Angajaţii care nu şi-au luat cele 20 de zile legale minime de concediu de odihnă în 2021 pot solicita angajatorului să le acorde până la jumătatea anului 2023.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ce prevede Codul muncii pentru angajaţi, în ceea ce priveşte concediile de odihnă:

Art. 144. Intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă
(1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Art. 146. Efectuarea si compensarea concediului de odihnă
(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
(2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.
(3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Conform prevederilor Codului Muncii, zilele de concediu neefectuate în anul 2021 se pot lua până la data de 30 iunie 2023.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

GREVA profesorilor din România: Se caută soluţii privind încheierea situaţiilor şcolare la clasele a XII-a

Ziarul Unirea

Publicat

în

GREVA profesorilor din România: Se caută soluţii privind încheierea situaţiilor şcolare la clasele a XII-a

Ministerul Educaţiei anunţă pentru astăzi o întâlnire cu reprezentanţii elevilor, ai părinţilor şi ai sindicatelor, pentru a găsi soluţii privind încheierea situaţiilor şcolare la clasele a XII-a, scrie Rador.

Secretarul de stat Sorin Ion a declarat la Radio România Actualităţi că prioritară este în acest moment organizarea la termen a examenului de Bacalaureat. El nu a exclus, însă, modificarea acestor date dacă nu se ajunge la un consens. Mai multe detalii pe această temă în radiojurnalul orei 10:00.

Elit - Gustul Desăvârșit

Elevii ar fi trebuit să se întoarcă în clase marți, 6 iunie, după minivacanța de Rusalii, dar școlile vor rămâne închise din cauza grevei generale. Sindicatele din învățământ au respins toate propunerile făcute până acum de Guvern, iar acțiunea de protest intră în a treia săptămână. Secretarul general FSLI, Cornelia Popa Stavri care este și profesoară a declarat la Euronews România că liderii sindicali vor continua și marți greva declanșată în urmă cu trei săptămâni.

”Semnalul pe care-l avem de la colegii noștri lideri de sindicat este că greva continuă și mâine (n.red – marți). Deci noi ne menținem procentul de lucru, fără nicio discuție. Mâine (n.red – marți) este o zi de lucru, mâine (n.red – marți) sperăm ca Guvernul să respecte articolul 162 din legea Dialogului Social care spune foarte clar ca în timpul grevei părțile au obligația de a continua negocierile în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă”, a menționat Cornelia Popa Stavri.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare