O imagine caleidoscopică a copilăriei
Într-una din placidele după-amieze urbane, când numai bălăcăreala TV mai iscă vreun iz de curiozitate, mi-a căzut în mână o cărticică frumos îngrijită a lui Mihai Pascaru, numită Piramida şi subintitulată Satul şi copilăria lui Andrei Dumitriu.
Numele autorului îmi suna cunoscut dintr-un domeniu ştiinţific, ca autor de lucrări sociologice şi, mi se pare, ca membru în colectivul redacţional al revistei „Napoca Universitară” în vremea studenţiei clujene.
Surpriza mea a fost să găsesc sub acest titlu geometric un grupaj de proze scurte scrise în anii 1983-84, când autorul avea doar 24-25 de ani, cu o deosebită maturitate stilistică, departe de modele contemporane înecate în barbarisme şi poluări argotice.
Abia târziu mi-am dat seama de ce autorul a ezitat atâta vreme să le publice, a călătorit o vreme prin eseistică şi poezie, a părăsit cu totul literatura pentru rigoarea studiului ştiinţific.
Satul şi copilăria, temele acestor mini-povestiri care au farmecul lor, rezidând în limbaj şi-n descrierea minuţioasă a unor momente din copilăria lui Andrei, eroul moldovean din satul de pe Dâmb, păreau a fi inabordabile după copleşitoarea reuşită epică a lui Ion Creangă din Amintiri. Şi, totuşi, autorul a îndrăznit cu mult curaj să propună o imagine caleidoscopică a copilăriei dintr-un alt secol, dar de pe aceleaşi meleaguri, a lui Andrei, fiul Paraschivei şi al lui Dumitru dintr-un sat de pe Bistriţa, din clipa naşterii sale (Satul) şi până la adolescenţă (Bateria).
Povestirile sunt momente semnificative din viaţa şi devenirea copilului care descoperă lumea din jur, pe care o înţelege în felul său (Fuga, Gheaţa, Naşterea etc.), îşi făureşte o logică a lucrurilor, imitând pe cei mari (Proprietatea) sau închipuind soluţii originale (Nucile, Ciupercile etc.).
Universul satului, însă, nu este doar un loc al copilăriei lui Andrei, ci un spaţiu magic, chiar bine articulat, comparabil pe alocuri cu Humuleştiul lui Creangă, desigur fără farmecul arhaic, dar cu surprinzătoarele conotaţii ale unui modernism regional (Cartea, zgomotul, Războiul etc.), cu evocarea datinilor străvechi (Ursul, Chiralesa), a superstiţiilor (Fuga).
Abuzul de arhaisme şi regionalisme al lui Creangă lipseşte din prozele lui Pascaru, dar, pe alocuri, autorul Piramidei pigmentează naraţiunea cu termeni neaoşi care nu alterează deloc limpezimea frazei, ci dau farmec şi culoare specifică („iconirea”, „perje”, „şuşele”, „culişer”, „talanica”, „curechi”, „corbaci”, „sclepţi” -ambele ardelenisme!!- „sanicie” etc.).
Toponimia bogată, autentică, îndreptăţeşte ipoteza unor proze mai mult autobiografice, decât de ficţiune deşi, uneori, autorul ajunge la graniţele miraculosului folcloric, de tip voiculescian (Mutul, Vaca, Pedeapsa).
Nu ştiu cât mai poate zăbovi autorul foarte prestigios care este Mihai Pascaru asupra epicului din zona ţărănească, dar o încercare romanescă pe această temă n-ar fi de lepădat, pentru că talentul de prozator s-a dovedit cu prisosinţă în Piramida anilor optzecişipatru.
Teodor CAPOTA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Societate
16 iulie 2024 | Se sărbătorește Sfântul Atinoghen, făcător de minuni În cea de-a 16-a zi a lunii iulie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Atinoghen, mare făcător de minuni. Citește și: Calendar ortodox IULIE 2024: Sfântul ILIE, cea mai importantă sărbătoare a lunii <img class="aligncenter size-full wp-image-892248" src="https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2024/07/sfantul-antilohen001.webp" alt="" width="1200" height="675" / Sfântul Atinoghen, […]
16 iulie 1054 | Marea Schismă: Evenimentul care a întrerupt recunoașterea reciprocă între Biserica Romei și Biserica Greacă
16 iulie 1054 | Marea Schismă: Evenimentul care a întrerupt recunoașterea reciprocă între Biserica Romei și Biserica Greacă Marea Schismă din 1054 a fost un eveniment care a întrerupt recunoașterea reciprocă între Biserica Romei (creștinismul apusean) și Biserica Greacă (creștinismul de tradiție bizantină). Anul în care s-a petrecut este 1054, deși tensiunile datau de multă […]
16 iulie | Ziua mondială a șerpilor: Care este rolul acestora în natură Ziua Mondială a Șerpilor, sărbătorită pe 16 iulie, are scopul de a crește gradul de conștientizare privind cele peste 3.500 de specii de șerpi din întreaga lume. Dintre acestea, mai mult de 700 sunt veninoase, iar restul sunt constrictori. <img class="aligncenter size-full […]