Normele din domeniul adopției copiilor vor fi modificate, pentru aplicarea efectivă a noilor reguli privind adopția
La sfârșitul lunii martie, legislația referitor la adopția copiilor a fost modificată radical, iar printre schimbările noi apărute se află și prelungirea valabilității atestatului de adoptator, modificarea modului de calcul al indemnizației pentru concediul de acomodare, dar și introducerea mai multor măsuri de debirocratizare în procedura de adopție.
Pentru a face pe deplin aplicabile schimbările apărute în martie, Ministerul Muncii a pus azi în dezbatere un proiect de hotărâre prin care este vizată modificarea normelor metodologice privind procedura de adopție.
Proiectul de hotărâre ce cuprinde modificările la normele procedurii de adopție a fost pus astăzi în dezbatere publică la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Modificarea normelor e necesară fiindcă, în 26 martie, au intrat în vigoare mai multe modificări la procedura de adopție, introduse prin Legea nr. 268/2020.
Printre modificările propuse la norme prin proiectul de față se numără:
- reglementarea procedurii de verificare anuală a îndeplinirii condițiilor care au stat la baza eliberării atestatului de adoptator;
- introducerea unor prevederi legate de evaluarea anuală în situația în care adoptatorul/ familia adoptatoare își schimbă domiciliul/ reședința după obținerea atestatului;
- asigurarea premiselor accesului echitabil pentru toți adoptatorii/ familiile adoptatoare la intrarea pe liste în procesul de potrivire, stabilind un singur criteriu de ierarhizare, respectiv vechimea atestatelor;
- stabilirea unei perioade maxime în care se poate derula potrivirea practică, respectiv trei luni de la acordul adoptatorului/ familiei adoptatoare cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică;
- eliminarea birocratizării excesive a anumitor etape ale procesului de adopție, prin înlocuirea copiilor legalizate după anumite documente cu copii certificate de către direcție, pentru conformitate cu originalul;
- introducerea obligativității consilierii copilului de către psihologul din cadrul echipei multidisciplinare, după fiecare potrivire practică încetată, în cadrul căreia a avut loc cel puțin o întâlnire a copilului cu adoptatorul/ familia adoptatoare.
În plus, prin acest proiect de hotărâre este stabilită introducerea unor dispoziții tranzitorii, care vor asigura, pe o perioadă limitată, continuarea procedurilor de adopție începute până la intrarea în vigoare a prevederilor proiectului.
Nu în ultimul rând, proiectul de HG conține și procedura de acordare a sumelor stabilite de Legea 268/2020, respectiv a indemnizației de sprijin și a sumei de 1.500 de lei, bani destinați recuperării sau reabilitării medicale ori psihologice a copilului adoptat.
Banii se vor primi prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv cea a municipiului București.
Atenție! Proiectul de HG nu se aplică acum. Acesta trebuie să fie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a putea intra în vigoare.
Sursa: avocatnet.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]