Noii proprietari ai fabricii de Zahăr Luduș vor să cedeze 49% din acțiuni producătorilor: Fermierii din Alba sunt și ei reprezentați
Noii proprietari ai fabricii de Zahăr Luduș vor să cedeze 49% din acțiuni producătorilor: Fermierii din Alba sunt și ei reprezentați
După ce la începutul acestei luni, unitatea de producție a fost achiziționată de la patronii francezi de un grup de investitori români, noii proprietari au inițiat discuții cu fermierii și le-au propus cedarea a 49% din acțiuni, informează Agenția de presă Rador.
Există un protocol semnat între proprietarii fabricii și fermieri, care se va finaliza luna viitoare printr-un contract, speră omul de afaceri Mihaela Neagu.
”Avem un protocol semnat cu fermierii de la Luduș – așa a fost înțelegerea de la început – dumnealor pot cumpăra 49 la sută din acțiunile fabricii de la Luduș, în aceleași condiții în care și noi le-am cumpărat. Contractul de sfeclă l-am semnat cu mare parte dintre fermierii din Mureș, semnăm și pe județul Brașov, Alba, Cluj, Sibiu și celelalte județem, așa avem protocolul încheriat. Ne întâlnim în fiercare zi cu fermierii, discutăm, cei care sunt interesați sunt în contact direct cu noi și o să încercăm să finalizăm pe 10 martie”, spune Mihaela Neagu.
Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA” din Luduş, formată din aproximativ 300 de fermieri din judeţele Mureş, Cluj, Sibiu, Alba, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Harghita, Covasna şi Braşov a făcut un apel la aceştia să înceapă să cultive din nou sfeclă de zahăr.
Producătorul de sfeclă de zahăr, Emil Todoran, care este și fondatorul asociației, a declarat pentru Radio Tg.Mureș că actualii investitori își propun să reînvie cultura sfeclei de zahăr, iar prețul oferit de noii proprietari este dublu.
”Actualii investitori sunt dispuși să ne cedeze 49 % din acțiunile fabricii către fermieri, ceea ce este un semn mai mult decât pozitiv că într-adevăr vor sfeclă, să fim parteneri cu ei. În al doilea rând avem un preț foarte bun oferit de actualii antreprenori la această fabrică de sfleclă de zahăr, 45 de euro tona de sfeclă, aproape s-a dublat. Acum noi fermierii români trebuie să ne unim și să dovedim că știm să cultivăm sfeclă”, susține producătorul.
Județul Mureș ar putea cultiva 12 mii de hectare de sfeclă de zahăr, spune producătorul, iar în zona fabricii din Luduș s-ar putea cultiva chiar și 30 de mii de hectare. Până în anul 2021, zahărul obţinut din sfecla de zahăr cultivată în România a asigurat aproximativ 25% din necesarul de consum intern, de 500.000 tone zahăr pe an.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Codul rutier 2026 | Șoferii începători ar putea avea restricții privind mașinile pe care le pot conduce: Proiectul care schimbă radical condițiile
Șoferii începători ar putea avea restricții privind mașinile pe care le pot conduce: Proiectul care schimbă radical condițiile Șoferii care au obținut permisul de conducere de mai puțin de doi ani ar putea fi obligați să respecte noi limite privind tipul de autovehicul pe care îl conduc. Un proiect legislativ aflat în procedură de adoptare […]
PENSII 2026 | Pensiile din luna iulie ar putea veni mai devreme: Schimbarea care afectează toți pensionarii
Pensiile din luna iulie 2026 ar putea veni mai devreme: Schimbarea care afectează toți pensionarii Luna iulie 2026 ar putea aduce o veste bună pentru pensionarii care își primesc veniturile pe card, întrucât plata pensiilor ar putea fi efectuată mai devreme decât termenul obișnuit. În mod normal, pensiile virate în conturile bancare ajung la beneficiari […]
Sectorul energetic al României, captiv în „paradigma” importurilor de resurse energetice critice. Asociație: „Exportăm electricitate ieftină, importăm dependență energetică scumpă”
Sectorul energetic al României, captiv în „paradigma” importurilor de resurse energetice critice. Asociație: „Exportăm electricitate ieftină, importăm dependență energetică scumpă” Datele statistice publicate de INS pentru perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 conturează o evoluție aparent contradictorie a sistemului energetic din România. În timp ce anumite segmente înregistrează creșteri importante, altele indică scăderi sau […]
