Noi măsuri fiscale, anunțate la jumătatea lunii septembrie 2025: Ce ”surprize” mai pregătește Guvernul Bolojan în pachetul 3

Noi măsuri fiscale, anunțate la jumătatea lunii septembrie 2025: Ce mai pregătește Guvernul Bolojan în pachetul 3

Guvernul Bolojan îşi va asuma separat răspunderea în Parlament pentru fiecare măsură din pachetul doi de măsuri fiscale, nu pe întreg proiectul, iar premierul anunţă reforme, dar unele privilegii par de neclintit. Executivul vrea să reducă cu aproape o treime salariile din ASF, ANRE și ANCOM, dar angajații acestor instituții, în care veniturile sar de zeci de mii de lei pe lună, se opun vehement tăierilor pregătite.

Modificări fiscale, pensii speciale, sănătate, administrația locală și guvernanța corporativă a companiilor de stat. Sunt cele cinci pachete rezultate după „spargerea” pachetului doi de măsuri fiscale. Decizia ar asigura o coerenţă legislativă şi ar elimina riscul ca noile măsuri să fie declarate neconsituţionale de Curtea Constituţională, susţin surse politice.

„Ar trebui ca la finalul săptămânii viitoare să închidem această procedură. Nu știu dacă va fi depusă o moțiune de cenzură sau nu, asta rămâne de văzut. Agenda este ca la 1 octombrie aceste propuneri să intre în vigoare”, a declarat aseară, la Antena 3, premierul Ilie Bolojan.

Contestaţii sunt chiar din partea celor vizaţi de noile măsuri.

Guvernul va tăia cu 30% salariile şefilor ANRE, ASF şi ANCOM

Angajații ASF, ANRE și ANCOM au printre cele mai mari salarii dintre toți bugetarii. Venitul mediu net din aceste instituitii poate depăşi 18.000 lei. Președinții câștigă însă și de 14 ori mai mult decât un român cu venit mediu. Indemnizațiile pornesc de la 61.000 lei și pot ajunge la peste 75.000 lei.

Sindicaliștii ASF, ANRE și ANCOM au transmis o scrisoare Parlamentului.

Aceștia susțin ca tăierile de salarii de 30% ar duce la riscuri sistemice. În opinia lor, măsurile ar afecta direct autonomia și independența organizatorică a instituțiilor pentru că Guvernul vrea și reducerea posturilor cu până la 30%. „Trebuie sa gasim un echilibru ca lucratorii functionarii publici// sa-i pastram si mai putin acele sinecuri de care se vorbeste de fapt in spatiul public”, a declarat Horaţiu Raicu, secretar general BNS.

Până pe 30 septembrie conducerile trebuie sa prezinte în ședința de Guvern o nouă grilă de salarizare, iar organigramele refăcute vor intra în vigoare la 1 ianuarie.

„Administraţia publică în general şi centrală şi locală este extrem de stufoasă. 1 milion 300 mii de oameni şi, culmea, în ultimii ani, deşi avem digitalizare a tot crescut. E ceva nenatural aici, trebuie făcută reducere de personal”, a declarat Adrian Codîrlașu, președinte CFA.

„Mi se pare anormal cu totul ca un preşedinte sau o persoană de conducere să câştige de câteva ori mai mult decât preşedintele României sau decât miniştrii”, a spus Radu Mihai, preşedinte Comisia de IT Camera Deputaţilor.

Interdicţia cumulului pensiei cu salariul, printre noile măsuri

Social-democraţii au reuşit să introducă în pachetul doi măsura prin care reducerea personalului din Consiliile de administraţie se va aplica începând cu următoarea selecţie. Adică nu acolo unde au ales deja membrii consiliilor sau unde selecţia e în desfăşurare.

Şi interdicţia cumulului pensiei cu salariul va fi printre noile măsuri.

„Nu s-a renunțat la ea, dar a fost amânată până pe la jumătatea lunii septembrie. Da, aveţi dreptate. Dacă se impune o reducere, e normal să plece cel care are o sursă de venit şi nu cineva care are doar acea sursă de venit”, a explicat Ilie Bolojan, premierul României.

Totuşi, Ilie Bolojan lasă loc de negocieri pentru ca măsura să nu se aplice medicilor şi profesorilor: „Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână-două să identificăm problemele. Gândiți-vă, de exemplu, ca acum se definitivează posturile în învățământ”.

Noile pachete care cuprind măsurile în cele cinci domenii importante va fi adoptat la finalul săptămânii și asumat de Guvernul Bolojan luni în Parlament.

Premierul anunță noi reduceri de cheltuieli în al treilea pachet de măsuri fiscale

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri, că la jumătatea lunii septembrie va prezenta elementele celui de-al treilea pachet de măsuri fiscal-bugetare. „În perioada următoare, trebuie să mai adoptăm şi alte legi, unele sunt de corectare de nedreptăţi, altele de reduceri de cheltuieli, altele de a veni cu proiecte de dezvoltare, în aşa fel încât să creăm condiţii de relansare economică. Dar, după ce adoptăm acest pachet, după ce facem o nouă analiză a situaţiei noastre, vom anunţa la jumătatea lunii septembrie aceste lucruri”, a spus Ilie Bolojan, întrebat în legătură cu cel de-al treilea pachet pe care îl are în vedere Guvernul.

Şeful Executivului a precizat că toate măsurile de stimulare înseamnă, în acest moment, aspecte care ţin de predictibilitate. „Să nu facem rău, pentru că aspecte care ţin de ajutoare de stat sau de forme de sprijin de genul acesta trebuie să le luăm într-o manieră bine gândită”, a adăugat premierul. În acest sens, el s-a referit la programul Rabla.

„Ani de zile am pompat sume destul de mari în sistemele de vouchere de tip Rabla. Dar gândiţi-vă că pompând foarte mult în aceste sisteme pentru maşini care nu se fabricau în România deloc, noi, practic, ne-am agravat şi mai mult deficitele de balanţă comercială şi dacă, într-adevăr, dorim să susţinem înlocuirea parcului auto vechi, am respectat toţi indicatorii pe tema asta, şi indirect să ne susţinem industria românească, înseamnă că ar trebui să dimensionăm aceste vouchere pe tipuri de maşini care se regăsesc în producţia din România”, a adăugat premierul.

Prim-ministrul a spus că, „nemaiavând atâţia bani”, s-au redus fondurile pentru această componentă, dar a fost lăsată cu „un centru de greutate pentru ceea ce se produce în România”.

„Este o formulă de a sprijini industria românească. Altfel, nu facem decât să încurajăm importurile şi să contribuim şi mai mult, aşa cum v-am spus, la aceste deficite care ne creează mari probleme. (…) Orice fel de susţinere pentru companii care sunt în România înseamnă sprijin pentru economie. Orice fel de susţinere pentru companii care aduc tehnologii noi în România înseamnă sprijin în anii următori pentru dezvoltare. Orice politici de a susţine dezvoltări de capacităţi energetice în România reprezintă un sprijin indirect pentru toate domeniile. Sunt nişte lucruri pe care le veţi vedea în perioada următoare”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI