Nicolae Popa, dir. gen. adj. la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, despre domeniile cu fonduri europene nerambursabile

Care Măsură din cadrul PNDR s-a pliat cel mai bine pe necesitățile agriculturii românești?

În primul rând putem avea în vedere „Modernizarea exploatațiilor agricole” (Măsura 121), cei interesați realizând investiții atât în sectorul vegetal, cât și în cel animal sau chiar mixte. Cererile de finanțare au depășit numărul de 7.000, valoarea acestor proiecte depășind de două ori cele 1,05 miliarde de euro care reprezintă alocarea acestei măsuri. „Diversificarea activităților non-agricole și crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi” (Măsura 312) este un alt domeniu care a înregistrat cereri mari, alte peste 7.000 de proiecte depuse vorbind de la sine. Aceasta a stârnit interes pentru că finanțează un spectru foarte larg al investițiilor, acestea putând fi investiții în industria ușoară (pielărie, încălțăminte), în mecanica fină, meșteșuguri, servicii de croitorie, medicale etc.

O altă măsură cu cerere însemnată este „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” (Măsura 123), prin care beneficiarii au înființat centre de stocare a cerealelor, centre de vinificație, sau pentru procesare cartofi, fructe, carne sau lapte etc.

Ce domenii de investiții, finanțate cu fonduri europene nerambursabile, credeți că ar fi bine să continue și după anul 2013 prin noul program care va urma PNDR?

Pentru perioada următoare, 2014 – 2020, ne gândim să ne raportăm numai la măsurile care au fost cele mai atractive și solicitate, astfel încât fondurile puse la dispoziția noastră să nu mai fie dispersate în 15 – 20 de măsuri, ci să fie 5 sau 6 care să satisfacă măsurile care au avut cele mai multe cereri pentru investiții în dezvoltarea rurală. În ceea ce privește dezvoltarea rurală, Măsura 322 „Renovarea și dezvoltarea satelor” a avut o cerere care a depășit de peste trei ori alocarea de 1,7 miliarde de euro. Din acest motiv, am făcut deja realocarea unor sume nefolosite de la alte măsuri, către 16 proiecte ale Măsurii 322 care erau selectate și așteptau finanțarea.

Vor urma alte 16 proiecte și ne vom strădui în continuare să asigurăm sumele pentru cele selectate și care au îndeplinit punctajul, dacă va fi posibil. Așadar, avem în vedere continuitatea acestei măsuri având alocări financiare importante începând cu 2014. Dezvoltarea rurală, creșterea condițiilor de viață și modernizarea satului românesc prin Măsura 322 vor constitui o prioritate a programului Politica Agricolă Comună (PAC) 2014 – 2020. Alte domenii pe care dorim să le continuăm sunt „Modernizarea exploataţiilor agricole” (Măsura 121), „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” (Măsura 123), Submăsura 125 a1 “Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare” pentru asigurarea sprijinului privind modernizarea și îmbunătățirea sistemului de irigații pe cel puțin 800 de mii de hectare. Și dezvoltarea turismului prin Măsura 313 va fi în atenția noastră, precum și diversificarea investițiilor din mediul rural prin Măsura 312, și nu în ultimul rând, o măsură extrem de atractivă care este cea privind „instalarea tinerilor fermieri” (Măsura 112). De asemenea, trebuie încurajată și funcționarea grupurilor de acțiune locală prin Axa IV – LEADER.

Un motiv de bucurie este faptul că Politica Agricolă Comună prevede alocarea în perioada 2014 – 2020 a unei sume destul de consistente de aproximativ 8,5 miliarde de euro, ceea ce ne dă speranța că vom putea onora toate solicitările pe care le vom avea.

Ce măsuri aveți în vedere pentru accelerarea absorbției fondurilor având în vedere că vom intra în ultimul an al Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)?

Pentru mine este o provocare importantă faptul că lucrez în APDRP având în vedere performanțele înregistrate de această Agenție. Este singura instituție din România specializată în absorbția de fonduri europene care a reușit să plătească 50% din sumele nerambursabile (peste 4,6 miliarde de euro), să contracteze 70%, și sperăm ca la sfârșitul acestui an să ajungem la un procent de 90% al implementării proiectelor. Aceste performanțe sunt atinse în condițiile în care ne confruntăm cu lipsa de personal și cu un volum de muncă foarte mare. Angajații au depus toate eforturile făcându-și datoria și le mulțumim pentru acest lucru, mai ales că nivelul de salarizare este unul scăzut comparativ cu alte agenții. Tocmai de aceea, una dintre măsurile vizate de conducerea APDRP este recompensarea oamenilor pentru munca depusă, mai ales că au lucrat de câte ori a fost nevoie chiar și în zilele de sâmbătă și duminică, fără a le oferi nimic în schimb. Acțiunea de acordare a stimulentelor se află în derulare, în momentul de față se află la Senat, urmând să ajungă la Camera Deputaților, care este și Cameră Decizională.

Am învățat și învățăm încă din greutățile și dificultățile inerente întâmpinate până acum, raportate la scara unui Program de o asemenea anvergură precum este PNDR. În perioada ce va urma, pentru eliminarea aglomerărilor excesive a cererilor de finanțare, mai ales pe măsurile cele mai atractive (112, 312, 313, 121, 123, 322), vom identifica noi modalități de limitare a depunerilor de proiecte, fie prin raportarea acestora la nivelul sumei alocate de către Uniunea Europeană aplicând o corecție de maxim 20%, fie prin introducerea în sistem a numerelor de ordine și în felul acesta eliminăm și munca în zadar și, de ce nu, o serie întreagă de nemulțumiri ce survin după selectarea cererilor de finanțare depuse.

 sursa: Info APDRP

A consemnat, Roxana CONSTANTINESCU, Expert APDRP

 

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---